Washington Post. Documentele puse la dispoziþia AIEA scot la ivealã noi detalii privind dezvoltarea unui detonator de mare precizie, un obstacol pe care iranienii s-au chinuit ani de zile sã îl depãºeascã ºi se pare cã au reuºit, cu ajutorul unui fost savant sovietic, dar ºi cu tehnologie din Coreea de Nord ºi din Pakistan. Temerile privind posibilitatea dobândirii bombei atomice de cãtre Iran au condus la noi ameninþãri de conflicte armate. Grupuri americane au declarat cã temerile asupra acestui raport ar putea fi prea mari, insistând cã încã mai este timp pentru a face Iranul sã se rãzgândeascã. David Albright, ºeful Institutului de ªtiinþã ºi Securitate Internaþionalã, un grup de cercetãtori cu care AIEA colaboreazã îndeaproape, a declarat cã noile dovezi duc la concluzia cã Iranul “are suficiente informaþii pentru a crea ºi a produce un mecanism funcþional de implozie nuclearã”. Acest mecanism se bazeazã pe uraniu puternic îmbogãþit. Specialistul citat de Washington Post descrie mecanismul, denumit generatorul R265, drept o carcasã hemisfericã de aluminiu care conþine o combinaþie de explozibili care detoneazã cu o precizie de sutimi de secundã. Acest mecanism care conþine o micã sferã de uraniu sau plutoniu îmbogãþit declanºeazã la rândul sãu o reacþie nuclearã în lanþ. Cine a ajutat Iranul sã dezvolte programul nuclear Dovezile pe care AIEA le are acum la dispoziþie aratã cã cercetãrile nucleare iraniene au avut nevoie de sprijin extern, care ar fi venit din partea fostului om de ºtiinþã sovietic Vyaceslav Danilenko, care a colaborat cu Centrul pentru Cercetãri Fizice din Iran în anii 1990. Documentele aratã cã Danilenko i-a ajutat pe iranieni pentru cel puþin cinci ani, þinând cursuri pentru aceºtia ºi oferindu-le documente de cercetare despre dezvoltarea ºi testarea explozibilelor, pe care iranienii le-ar fi inclus în focoasele rachetelor. Danilenko a fost contactat de oficialii AIEA pentru colaborare în vederea întocmirii raportului. El ºi-a asumat cooperarea cu Iranul, însã a declarat cã munca sa a fost limitatã la asistarea proiectelor de inginerie civilã. Nu existã dovezi cã oficialii guvernului de la Moscova au susþinut activitatea savantului, însã cererile oficiale de explicaþii adresate Rusiei au rãmas fãrã rãpuns. Iranul s-ar fi folosit de ajutor venit ºi din Coreea de Nord, de unde a beneficiat de formule matematice ºi de coduri, dar ºi din partea pãrintelui programului nuclear din Pakistan, Abdul Qadeer Khan. Se pare cã proiectul sãu de fabricare a unui “iniþiator de neutroni” a fost gãsit în Iran. Khan a furnizat planuri de dezvoltare nuclearã ºi Libiei. Mecanismul pakistanezului lanseazã un lanþ de particule atomice în miezul unei arme nucleare, pentru a declanºa reacþia nuclearã în lanþ. Iranul are destul material pentru 4-5 bombe atomice Iranul îºi dezvoltã programul de arme nucleare la baza militarã din Parchin, situatã la 30 kilometri de capitala Teheran, conform unor surse din AIEA, citate de Haaretz. Baza de la Parchin serveºte la dezvoltarea de arme ºi de material explozibil, fiind formatã din sute de structuri ºi de tunele ºi buncãre fortificate, pentru a experimenta exploziile. Iranul nu a dat voie oficialilor AIEA sã inspecteze baza de la Parchin. Conform surselor Haaretz, raportul AIEA va conþine 12 pagini cu detalii, inclusiv documente ºi fotografii, care sprijinã ideea cã Iranul dezvoltã pe ascuns arme nucleare, violând obligaþiile internaþionale. Rapoartele anterioare ale AIEA au arãtat cã Iranul dispune de 4,5 tone de uraniu îmbogãþit în proporþie de 3,5%. Dacã aceastã cantitate ar fi îmbogãþitã la 90%, ceea ce Iranul este capabil sã facã, ar exista suficient material pentru 4 sau 5 bombe atomice. Oficialii de la Teheran resping acuzaþiile privind cercetãrile asupra bombei atomice Oficialii iranieni s-au arãtat indiferenþi la constatãrile raportului. “Lãsaþi-i sã publice ce vor ei ºi vom vedea”, a declarat ministrul iranian de Externe, fost oficial de vârf al programului nuclear, Ali Akbar Salehi. El susþine cã programul nuclear al Iranului este o controversã “100% politicã” ºi cã AIEA este “sub presiunea puterilor strãine”. “Da, avem capabilitãþi militare care sunt diferite de ale oricãrei alte þãri din regiune. Iran îºi mãreºte capabilitãþile ºi avansul ºi de aceea putem sã concurãm cu Israelul ºi cu Vestul ºi în special cu Statele Unite. SUA se tem de capabilitatea Iranului. Iranul nu va permite nimãnui sã facã o miºcare împotriva sa”, a declarat preºedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, în cotidianul egiptean al-Akhbar, citat de Reuters. Deºi AIEA a atras atenþia Iranului de ani de zile sã înceteze programele de dezvoltare nuclearã, noile dezvãluiri aratã un program de cercetare secret mai ambiþios ºi mai bine organizat decât s-a presupus pânã acum. “Programul iranian nu s-a oprit niciodatã”, spune David Albright, fost oficial al AIEA. “Dupã 2003, au fost alocaþi bani unor programe de cercetare nucleare, mascate în instituþii civile”, a adãugat el. Statele Unite ale Americii urmãresc sã sporeascã presiunile internaþionale asupra Iranului, incluzând lãrgirea sancþiunilor aplicate sectoarelor financiar ºi bancar din Iran, dar ºi creºterea presiunii politice asupra Teheranului. SUA sperã cã eforturile Washingtonului vor fi susþinute de organizaþii internaþionale, precum ONU, în vederea izolãrii diplomatice a Iranului. Noi sancþiuni la adresa Iranului. Rusia se opune Deºi SUA iau în considerare sancþionarea Bãncii Centrale Iraniene, impactul asupra preþului petroului ar putea fi dramatic, în contextul crizei economice mondiale, conform CNN. Oficialii americani au declarat cã preºedintele Obama va folosi raportul AIEA pentru a face lobby pentru noi sancþiuni din partea comunitãþii internaþionale, împotriva Iranului. Obama a declarat cã a vorbit cu omologul sãu francez, Nicolas Sarkozy, în cadrul întâlnirii de la Cannes, cu ocazia summitului G20, pe marginea acestei teme. Preºedintele american susþine cã ei “s-au înþeles asupra necesitãþii menþinerii unei presiuni internaþionale fãrã precedent pentru ca Iranul sã îºi respecte obligaþiile”. Informaþiile din raportul AIEA vin în contextul acuzaþiilor recente ale SUA cãtre Iran privind complotul de asasinare a ambasadorului saudit din Washington. Existã, de asemenea, posibilitatea ca Israelul sã lanseze un atac armat asupra instalaþiilor nucleare iraniene, aºa cum s-a arãtat în ziarele israeliene de sãptãmâna trecutã, care susþin cã existã sprijin la nivel guvernamental pentru o acþiune împotriva Iranului. Pe de altã parte, Rusia considerã cã o intervenþie armatã împotriva Iranului ar fi o “eroare foarte gravã”, a declarat luni ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. “Poziþia noastrã în aceastã privinþã este bine-cunoscutã: ar fi o eroare foarte gravã, cu consecinþe imprevizibile. Nu poate sã existe nicio soluþie militarã la problema nuclearã iranianã, nici la altã problemã a lumii contemporane”, a declarat Lavrov. Preºedintele israelian Shimon Peres a avertizat duminicã dupã-amiazã cã “posibilitatea unui atac militar împotriva Iranului este mai aproape decât o opþiune diplomaticã”. Adrian Marica, Andrei Luca Popescu – Gândul]]>