Targovetul cu mere – poveste româneascã
Într-o dimineaþã, stãpânitorul unei cetãþi, fu trezit de niºte strigãte care se auzeau din piaþã:
“Hai la mere! Mere dulci cum n-aþi mai gustat!”.
Ridicându-se indispus din pat ºi privind pe fereastrã, vãzu un târgoveþ ce vindea , într-adevãr, mere, înconjurat de o mulþime de muºterii.
“Trebuie sã fie tare bune merele alea”, îºi spuse mai-marele cetãþii ºi fãcându-i-se poftã, îl chemã pe primul sãu sfetnic ºi îi porunci:
“Ia cinci galbeni ºi mergi în piaþã sã cumperi mere de la târgoveþul acela”.
Primul sfetnic îl chemã pe paharnic ºi îi spuse:
“Uite patru galbeni, du-te ºi cumpãrã mere”.
Paharnicul se adresã, la rândul sãu, stolnicului:
“Poftim trei galbeni, de care sã cumperi mere de la târgoveþul acela”.
Stolnicul îl chemã pe primul strãjer îi dãdu doi galbeni ºi îl trimise în piaþã.
Acesta dãdu un galben unui strãjer din subordine,
iar acela se duse la târgoveþ ºi îi luã la rost:
“Hei , ce tot strigi aºa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetãþii ,
iar drept pedeapsã mi-a poruncit sã-þi confisc cãruþa asta cu mere”.
Zis ºi fãcut.
Întors la ºeful sãu, strãjerul se lãudã:
“Am fãcut un târg nemaipomenit.
Cu un galben am cumpãrat o jumãtate din cãruþa cu mere a tãrgoveþului”.
Primul strãjer merse la stolnic:
“M-am târguit ºi , cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat
am reuºit sã cumpãr un sac cu mere!”.
Stolnicul – repede la paharnic:
“Cu trei galbeni am luat o tolbã întreagã cu mere”.
Paharnicul dosi jumãtate din cantitate ºi apoi merse la primul sfetnic:
“Iatã , cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumãtate de tolbã cu mere”.
Iar primul sfetnic se înfãþiºã dinaintea stãpînitorului cetãþii ºi glãsui:
“Mãria ta , iatã , am îndeplinit porunca.
Numai cã de acei cinci galbeni n-am reuºit sã târguiesc decât cinci mere”.
Mai-marele cetãþii , muºcã dintr-un mãr ºi cugetã:
“Hmmm. Cinci mere pentru cinci galbeni. scump , foarte scump!
ªi , cu toate acestea , târgoveþul acela , avea o mulþime de cumpãrãtori.
Înseamnã cã lumea o duce bine , are bani.
Ia sã mãresc eu birurile!”
]]>