Propaganda homosexuala in liceul George Cosbuc din Bucuresti ! Stimati parinti, stiati ca in liceul unde invata copilul dvs. sunt afisate panouri care fac publicitate comportamentului homosexual? Cum au ajuns acolo? Cu acordul conducerii liceului, care are acorduri de cooperare cu cateva ambasade straine, care ambasade se ocupa la Bucuresti cu promovarea acestor deviatii impreuna cu o asociatie de homosexuali. In calitate de parinti, aveti dreptul sa sesizati conducerea liceului pentru a indeparta acele panouri. Scoala trebuie sa fie un loc de formare, nu de stricare a copiilor. AFR a avertizat de mai multi ani ca activistii homosexuali vor patrunde in scoli pentru a face actiuni de propaganda si acolo. La vremea aceea, unora li s-au parut exagerate aceste temeri. Din pacate, timpul ne-a dat dreptate. In spatele sloganurilor frumoase despre „toleranta” si „diversitate”, copiii nostri sunt tinte pentru racolare.

un material de Bogdan Mateciuc – Director Alianța Familiilor din România – filiala București

 

În discuþiile pe tema homosexualitãþii, unii oameni mã întreabã: “Ce treabã ai cu ei? Ce te intereseazã ce fac ei în dormitor? Treaba lor!”

De fapt, nu mã intereseazã ce fac ei în dormitorul lor aºa cum nu mã intereseazã nici ce fac consumatorii de droguri în intimitatea lor. Atunci însã când asemenea comportamente sunt promovate ca normale ºi sãnãtoase în spaþiul public – în care mã miºc împreunã cu familia mea – atunci este de datoria mea sã iau atitudine, cel puþin din obligaþia pe care o am ca pãrinte faþã de copiii mei.

Acum zece ani, nimeni din România nu se gândea cã vom vedea defilând pe strãzi vampe mustãcioase cu picioare pãroase – bãrbaþi degeneraþi, purtând pe faþã machiaje groteºti ºi pe trup haine femeieºti, maimuþãrindu-se cu niºte gesturi degradante atât pentru ei înºiºi, cât ºi pentru ideea de feminitate. Cât despre ideea de cãsãtorii între persoane de acelaºi sex – acum zece ani – nici vorbã!

Astãzi este evident cã cei ce credeau cã în România activiºtii homosexuali se vor opri la eliminarea articolului 200 din Codul Penal se înºelau ºi erau niºte naivi. Activiºtii homosexuali, indiferent de þara unde se aflã, urmãresc aceeaºi agendã social-politicã: de la legalizarea homosexualitãþii ºi eliminarea oricãror forme de discriminare pânã la legalizarea tuturor drepturilor imaginabile ºi inimaginabile pentru perechile de homosexuali – cãsãtorie, adopþii ºi propagandãconstantãîn toate mediile sociale, inclusiv în ºcoli.

În România, dupã ce au reuºit, cu ajutorul Uniunii Europene, sã elimine din Codul Penal pedepsirea actelor homosexuale, un alt succes al propagandiºtilor homosexuali a fost introducerea de cãtre Ministerul Educaþiei, în manualele ºcolare, a homosexualitãþii prezentate ca alternativã fireascã, naturalã, la heterosexualitate. Copiii noºtri învaþã acum la ºcoalã cã pot încerca, fãrã nici o problemã, sã întreþinã relaþii sexuale cu persoane de acelaºi sex. ªi, ca sã ºtie cum s-o facã, relaþiile homosexuale le sunt explicate în detaliu. Pentru cine nu crede, iatã o dovadã a ceea ce au de gând sã facã homosexualii din România.

************************************************************************ comentariu rapcea.ro: iatã cum își prezintã cei de “manualul” de spãlat creierii profesorilor și elevilor: Homosexualii dinRomania vor ca la orele de educatie pentru sanatate din scoli sa se discute pe sleau si despre optiunea lor sexuala. Asa ca au scos un ghid pe care l-au distribuit gratuit mai multor profesori din scolile iesene si din intreaga tara. Brosura, care ar putea fi interpretata ca un mic manual alternativ de educatie sexuala, a starnit deja polemici aprinse in licee. Exercitiu de sinceritate Editorul manualului este Fundatia Accept care, in acest mod, incearca sa aduca informatii despre homosexualitate in mediul scolar. In manual profesorii sunt sfatuiti cum ar trebui sa organizeze familiarizarea elevilor cu optiunea homosexuala, descrierea acesteia ca pe ceva firesc, normal. Se apeleaza la citate ale unor oameni celebri de genul “homosexualitatea este o functie exigenta. Ea pretinde alesului sa aiba forta de a suporta un destin de exceptie”…(Michel Tournier, scriitor francez). Sau: “Homosexualitatea este o iubire ca oricare alta, nici mai buna, nici mai rea (Klauss Mann, prozator german). La fel ca intr-un manual, nu lipsesc unele exercitii pentru elevi, pentru ca acestia sa-si poata defini orientarea sexuala sau date despre asociatiile gay-lor si lesbienelor din Romania. Probabil dintr-un exces de zel, autorii o mai trag uneori pe turta lor, spunand doar jumatati de adevaruri. Iata un exemplu din carte: “Conform datelor UNAIDS, la nivel mondial infectarea cu HIV se produce in raport de 70% prin raporturi sexuale intre barbati si femei, 10% prin raporturi intre barbati, 5 % prin folosirea in comun a acelor de seringa si in proportie de 15% prin alte mijloace”. Care ar putea fi concluzia unui neavizat? Conform cifrelor, prezentate in ghidul fundatiei ACCEPT, pare mult mai sanatos sexul intre barbati! “Condamnabil” Cei care au primit aceste carti sunt cei care se ocupa de educatie pentru sanatate in scoli. Am vrut sa punem la dispozitia celor care predau o informatie mult mai structurata despre orientarea homosexuala.” – spune Florin Buhuceanu, directorul executiv al Fundatiei ACCEPT Unul dintre cei mai aprigi adversari ai demersului fundatiei de a scoate un ghid al homosexualilor destinat profesorilor – si prin intermediul acestora elevilor -, este reputatul psihanalist iesean prof.dr. Constantin Romanescu (foto): “Ma intreb cum ar putea un profesor teafar, care combate fumatul si alcoolul, care sunt simple obiceiuri, sa promoveze in clasa viciul si devierea instinctului speciei. Este clar o tentativa de a culege prozeliti si este cu atat mai condamnabil ca incearca in scoli, acolo unde adolescentii au, la o anumita varsta, o optiune bipolara”, crede psihiatrul iesean. Profesorul Romanescu este convins ca aceste carti ar putea  provoca, la un moment dat, deturnarea orientarii sexuale naturale, instinctuale, a adolescentilor, situandu-se astfel, total impotriva scopului pentru care a fost editata, respectiv de a fi utilizata la orele de educatie pentru sanatate. De cealalata parte, Florin Buhuceanu nu s-a aratat surprins de faptul ca exista retineri din partea unor specialisti si a unor oficiali cu privire la adresabilitatea acestei brosuri. “Nu ma surprinde. Insa, noi ne adresam acelor oameni care au o anumita conduita profesionala, anumite calitati care ii pot face sa fie deschisi”, a parat Buhuceanu. ************************************************************************

În luna februarie 2012, o asociaþie a homosexualilor din Bucureºti a organizat, susþinutã ºi finanþatã de vreo douã ambasade, “luna gay” în douã facultãþi din Bucureºti ºi în colegiul George Coºbuc din Capitalã. Studenþii ºi elevii au fost invitaþi sã afle despre istoria acestor perversiuni, sub masca unei false normalitãþi. În loc sã formeze caractere morale, ºcoala româneascã stricã mintea ºi sufletele tinerilor.

Departe de a fi niºte acþiuni singulare, manifestãrile homosexualilor fac parte dintr-un program de duratã copiat dupã cel utilizat de activiºtii din alte þãri. Se folosesc aceleaºi tehnici de propagandã pe care le-au folosit homosexualii din occident acum douãzeci de ani. Scopul este acelaºi: eliminarea oricãror limite morale ºi de bun-simþ din calea manifestãrilor intenþionate de homosexuali în societate.

Deºi sunt conºtienþi de pericolul moral pe care îl reprezintã propaganda homosexualã, mulþi cetãþeni nu au nici cea mai micã idee despre cum i se pot opune ºi ce ar putea face. Ei bine, propaganda homosexualã urmãreºte sã creeze în public o imagine nevinovatã a homosexualului – minoritarul inocent care are dreptul sã iubeascã pe cine vrea ºi cum vrea ºi cãruia i se refuzã cele mai elementare drepturi. Baza acestei îndoctrinãri o constituie minciuna mediaticã cã homosexualitatea ar fi înnãscutã ºi deci de neschimbat. Prin urmare, cum sã acuzi de comportament imoral pe cineva care aºa s-a nãscut? Totuºi, dacã cetãþenii cunosc adevãrul cã homosexualitatea nu este înnãscutã ºi cã cei ce doresc se pot schimba, atunci propaganda activiºtilor se loveºte de un zid. Omul informat nu poate fi minþit prin presa de duzinã sau canalele tv pseudo-ºtiinþifice, gen Discovery.

Pentru a ne face o idee despre ce urmãresc aceºti activiºti, sã aruncãm o privire asupra acþiunilor lor din alte þãri, în speþã Statele Unite.

“Zilele Homo” la liceul din Santa Rosa. O idee despre emanciparea sexualã din ºcolile din California

(Scott Lively, lively@abidingtruth.com)

De multã vreme avertizam cã agenda activiºtilor homosexuali include ºi transformarea ºcolilor în centre de recrutare pentru propaganda homosexualã. Am vãzut aceasta cu ochii mei, sãptãmâna trecutã, la liceul dinSanta Rosa, unde agenda lor de lucru a fost pusã în practicã pe deplin. Am avut ocazia sã fac parte din comisia de experþi opusã agendei homosexuale ºi am putut astfel sã am o prezentare de 50 de minute în prima zi a “Sãptãmânii Diversitãþii” de la acest liceu. Directorul, Dl. Waxman, a considerat unica mea intervenþie ca suficientã pentru prezentarea ºi a celeilalte tabere, în cadrul unui program de o sãptãmânã, care a inclus peste 20 de ore de îndoctrinare pro-homosexualã a elevilor. Cerinþa de prezentare echilibratã a lucrurilor fusese impusã de comisia educaþionalã în urma unei revolte a pãrinþilor de anul trecut, când la o “Zi a Diversitãþii” de la un alt liceu nu au fost incluºi ºi cei care se opun agendei politice a homosexualilor.

Anul acesta, pãrinþii au fost mai bine pregãtiþi ºi în prima zi a Sãptãmânii Diversitãþii mai mult de zece dintre ei au mers la liceu în locul copiilor lor. Un grup a mers la cancelarie unde a întrebat de ce conducerea nu invitã ºi oponenþi ai homosexualitãþii, aºa cum li se promisese pãrinþilor. Persoana cu care au vorbit era chiar cel care solicitase comisiei educaþionale sã prezinte ºi cealaltã tabãrã, ºi l-a chemat pe director în cancelarie pentru a discuta cu pãrinþii. Între timp, ceilalþi pãrinþi au mers în curtea scolii, doar pentru a vedea felul în care liceul fusese transformat într-un fief al activismului homosexual.

Ceea ce au descoperit în acea zi a fost ºocant pentru ei, ºi chiar ºi pentru un veteran pro-familie ca mine. Am constatat un întreg sistem de promovare a homosexualitãþii în fata elevilor. Exista chiar ºi un moderator plãtit din bani publici (banii noºtri).

Moderatorul era un activist homosexual pe nume Jim Foster. Foster predã în liceu ceea ce se numeºte Educaþie Tovãrãºeascã ºi de asemenea conduce un local din afara scolii, unde adolescenþii cu înclinaþii homosexuale se pot întâlni cu homosexuali mai bãtrâni. M-am întâlnit cu câþiva dintre cei opt participanþi la orele lui Foster, fiecare fiind un adolescent volubil care se lãuda cu homosexualitatea sau bisexualitatea lui. Fiecare cursant al Educaþiei Tovãrãºeºti primeºti titlul de Consilier, care îi conferã un statut special în liceu. Un membru al grupului, cu care am stat de vorbã, mi-a spus cã face parte din echipa care a conceput ºi sponsorizat Sãptãmâna Diversitãþii. Tânãrul pãrea remarcabil de rece faþã de faptul cã liceul transformase întreaga locaþie pentru a gãzdui pentru o sãptãmânã proiectele “sociale” ale micului sãu grup de propagandã homosexualã.

Programul sãptãmânii a inclus patru sesiuni despre “homofobie” (definitã aici ca fiind orice dezacord cu obiectivele activiºtilor homosexuali) ºi multe ore suplimentare dedicate aspectelor sexuale, transsexualismului ºi altor subiecte dragi acestor activiºti. Deºi era subiectul principal al sãptãmânii era homosexualitatea, s-a vorbit ºi despre protecþia mediului, drepturile animalelor ºi motivele pentru care este urâtãAmerica.

Am participat la o dezbatere despre homofobie. A fost mai rãu decât mã aºteptam. ªapte sau opt tineri stãteau la o masã în fata sãlii ºi discutau cu cei din salã. Fiecare a prezentat în culori atrãgãtoare felul în care implicarea în “miºcarea homosexualã” le-a schimbat viata, evident, de la nefericire la extaz. Fiecare se prezenta la început ca o victimã a homofobiei ºi relata apoi cum a gãsit curajul sã iasã “la suprafaþã,” acum simþindu-se iubit(ã) ºi acceptat(ã) în miºcarea homosexualilor.

Am petrecut ceva timp privind chipurile adolescenþilor din salã. Erau elevi de liceu din familii din clasa de mijloc a societãþii. Îngrijorãtor, nu am vãzut nici o urmã de dezaprobare pe chipul lor; ascultau fascinaþi. Când s-a lansat vechiul slogan cu “Nimeni nu ar alege un stil de viaþã care trezeºte atâta ostilitate de la cei din jur,” cei din salã au dat din cap aprobator. Am vrut sã rãspund acestui sofism flagrant care-i pãcãleºte pe mulþi, însã eram acolo doar ca spectator. Un tânãr, care se declara bisexual, a atacat în mod deschis credinþa creºtinã, ºi nimeni nu a obiectat.

Un pãrinte mi-a spus ulterior cã respectivul tânãr vine uneori la ºcoalã îmbrãcat în femeie ºi foloseºte toaleta fetelor. Conducerea scolii nu ia nici o atitudine.

Revoltat de ce vãzusem, am mers sã-l vãd pe director. M-a primit zâmbind, însã nu a vrut sã admitã nici o greºealã privind felul în care se organizase Sãptãmâna Diversitãþii. A luat apãrarea utilizãrii eronate a termenului “homofobie” (oricine nu era de acord cu vreuna dintre ideile propagandei homosexuale avea o “fobie”) ºi a respins afirmaþia mea cã mai mult de 20 de ore de educaþie pro-homosexualitate înseamnã îndoctrinare.

Era clar cã nu era de partea pãrinþilor. A promis însã cã va încerca sã gãseascã niºe în program ºi pentru vorbitorii anti-homosexualitate. S-a þinut de cuvânt.

Ieºind din biroul sãu, am fost abordat de o fatã care mi-a spus cã este ºefa clubului “Alianþa Homo-Hetero” din liceu. M-a informat sfidãtor cã clubul are deja peste 40 de membri ºi cã deruleazã acþiuni pentru convertirea elevilor la cauza homosexualã. M-a privit în ochi când mi-a spus asta ºi a fost foarte mulþumitã când a vãzut reacþia mea negativã. În timp ce se îndepãrta le-a spus tovarãºelor ei: “Sper sã crape.”

Mai târziu, când am plecat de la liceu, am trecut pe lângã maºina lui Jim Foster, moderatorul homosexual. Am sesizat înãuntru un afiº uriaº care prezenta câþiva copii stând pe o verandã. În partea de jos era scris cu litere mari: “STÂRNEªTE BIZARUL.” Cred cã aceste cuvinte prind cel mai bine esenþa evenimentului de la liceul dinSanta Rosa.

Lucruri elementare: propagandã homosexualã în clasã

(Karen Gounaud)

În tolba cu sãgeþi a activiºtilor homosexuali a apãrut o nouã sãgeatã, mai sofisticatã: un film realizat profesional, numit Lucruri elementare, care poate da o idee despre talentul, hotãrârea ºi finanþarea propagandei homosexuale.

Filmul prezintã sase vizite la scoli primare ºi licee din toatãAmerica. Miezul subiectului îl constituie discuþiile – bine filmate – cu copii ºi adolescenþi. Producãtorii au înregistrat (ºi editat) participarea elevilor la activitãþi pe subiecte legate de homosexualitate, dintr-o perspectivã pozitivã ºi pro-activã.

Discuþiile cu pãrinþii ºi profesorii sunt aspecte secundare în film, dar contribuie puternic la mesajul filmului. Putinele personaje care pun în discuþie mesajul filmului sunt prezentaþi din perspective hilare ºi înapoiate. Ei sunt înapoiaþi.

Chiar ºi coloana sonorã a filmului e menitã sã susþinã mesajul filmului: importanta promovãrii în scoli a mesajului cã homosexualitatea e OK. Muzica devine brusc sinistrã atunci când sunt prezentate persoane care se opun homosexualitãþii sau politicieni care nu acceptã ideea cã homosexualitatea este normalã.

Una dintre cele mai eficiente scene este filmatã într-o clasã de copii ºcolari – figurile lor se lumineazã de bucurie atunci când aflã cã muzica din îndrãgitul desen animal The Lion King este compusã de un homosexual (Elton John).

De asemenea, copiii sunt încurajaþi sã o felicite pe o colegã, autoare a unei compuneri despre cele douã “mame” lesbiene ale ei. (Cineva se poate întreba pe bunã dreptate cine a scris de fapt compunerea – copila sau mama.) O ºcoalã a gãzduit o expoziþie foto cu familii de homosexuali ºi lesbiene. Unul dintre profesorii cei mai prezenþi în film afirmã pe faþã cã este homosexual ºi le vorbeºte copiilor despre naturaleþea stilului de viaþã homosexual.

“Îndoctrinare” este un cuvânt prea slab pentru a descrie ce se petrece în clasele din scoli.

Criticarea homosexualitãþii este întotdeauna catalogatã cã “rasism” ºi “extremism.”

Ceea ce nu apare deloc în film este promiscuitatea doveditã ºtiinþific ºi bolile care caracterizeazã homosexualitatea masculinã, sau relaþia dintre boli ºi incompatibilitatea anatomicã.

Lipsesc de asemenea lecþiile de educaþie sexualã explicitã, servite copiilor pe post de “educaþie pentru igienã.”

Desigur, existenta altor opinii – terapie reparativã pentru eliminarea atracþiilor homosexuale – este trecutã sub tãcere. Nu se face nici o menþiune despre multele programe de consiliere pentru cei care nu sunt mulþumiþi de atracþiile lor homosexuale.

La fel, nu se menþioneazã faptul cã oamenii rezonabili, care resping propaganda homosexualã, resping ºi atitudinea tip “aruncat cu pietre.”

Lucruri elementare este o producþie îngrijorãtoare pentru cã reacþiile celor din film – adulþi, tineri ºi în special copii – aratã cã în Statele Unite deja s-a realizat cu succes temelia pentru acceptarea homosexualitãþii ca o alternativã sãnãtoasã, legitimã, la heterosexualitate. De fapt, în tot mai multe scoli americane, atât publice, cât ºi private, promovarea unei minoritãþi deviante sexual a ajuns mult mai departe decât realizeazã majoritatea cetãþenilor.

Dupã ce am vizionat filmul împreunã cu pãrinþii unui tânãr homosexual, ei au catalogat filmul ca fiind o pãcãlealã. Lucruri elementare, au spus ei, pare sã cearã respect pentru homosexuali; în realitate, filmul promoveazã respectul pentru homosexualitate. Ei au afirmat cã realizatorii folosesc un proces subtil de reeducare înºelãtoare ºi eficientã a copiilor, în special a celor mici, treptat, pânã la punctul în care aceºtia ajung sã accepte un comportament care în mod obiºnuit este considerat ca nefiresc.

Cei doi pãrinþi au recunoscut faptul cã personajele din film îi conduc în mod clar pe elevi cãtre ideea cã a fi homosexual nu poate fi ceva rãu, datoritã lucrurilor bune pe care le fac oamenii homosexuali.

Aceastã “prezentare cosmetizatã” a homosexualitãþii, aºa cum a descris-o unul dintre cei doi pãrinþi, e astfel creatã încât copiii care o vãd sã nu poatã discerne între fapte ºi propagandã. Ei l-au citat pe un bãiat care relata efectul pe care l-a avut asupra sa aceastã lecþie despre homosexualitate: “E ca la un fruct nou: nu ºtii dacã-ti va plãcea pânã nu încerci.”

“Ce mare brânzã?” a întrebat un alt copil, ca rãspuns la îngrijorãrile unor pãrinþi. Alþi copii s-au exprimat în mod critic la adresa pãrerilor negative ale pãrinþilor faþã de homosexualitate.

Activiºtii homosexuali, deºi reprezintã probabil doar 1-3% din populaþie, reuºesc cu succes sã-ºi sporeascã influenta în guvern, în afaceri, în mass-media ºi chiar în religie. Un subiect important al agendei lor include redefinirea unor concepte: ceea ce înþelegem noi prin fanatism religios, valori familiale, drepturile omului ºi chiar noþiunile fundamentale de bine ºi rãu.

Ani de propagandã mai mult sau mai puþin subtilã, aºa cum este acest film, ºi de eforturi politice organizate – distribuirea acestui film – se dovedesc a fi acum uimitor de eficiente.

Trebuie sã ne protejãm copiii de aceste materiale aºa-zis educaþionale, care atacã adevãrurile istorice care stau la baza societãþii noastre. Supravieþuirea familiei are nevoie de toatã armura adevãrului. Acest adevãr este elementar ºi imperativ. Trebuie sã ne unim ºi sã luãm atitudine.

Un psihiatru îi “liniºteºte” pe pãrinþi în privinþa experimentelor lesbiene

Un articol provocator din ziarul New York Times descrie o întâlnire cu pãrinþii la ºcoala privatã Spence, unde câteva fete din clasa a unsprezecea s-au declarat “bisexuale.” Scoala a apelat la psihiatrul Justin Richardson, el însuºi homosexual, pentru a-i liniºti pe pãrinþi în sensul cã experimentele lesbiene ale fetelor lor sunt ceva normal ºi cã oricum e prea devreme pentru a ºtii dacã sunt lesbiene sau heterosexuale.

Cu douã sãptãmâni în urmã, la ºcoala de fete Brearly, Richardson le-a spus unor pãrinþi sã le sfãtuiascã pe fetele lor în vârstã de nouã ani cã ºi ele pot întreþine în viitor relaþii sexuale cu alte fete. “Este o idee bunã,” a declarat el, “sã menþionãm cã oamenii pot avea uneori relaþii sexuale cu persoane de acelaºi sex, cã atunci când vor creste pot avea prieteni care fac acest lucru – ºi cã ei înºiºi pot face aceasta uneori.”

“Câteva eleve, dar din ce în ce mai multe,” relateazã articolul din Times, “au început sã se declare bisexuale sau cel puþin afirmã cã bisexualitatea este la modã.” Pãrinþii sunt îngrijoraþi, iar Richardson, “doctor cu studii, atent la exprimare, plin de tact, a devenit consultantul ad-hoc al scolii pe probleme de homosexualitate” pentru cã este “clar ºi eficient,” potrivit directoarei scolii.

Subiectele despre homosexualitate oferã elevilor un motiv de neascultare

Pentru adolescenþi, drepturile homosexualilor constituie un nou subiect social care poate fi folosit în neascultarea de pãrinþi. Asemenea tuturor tinerilor, adolescenþii de azi fac o pasiune din a agita generaþiile mai în vârstã.

Un director de ºcoalã a declarat cã “ei sunt fascinaþi de un subiect în mãsura în care acesta îi poate alarma pe adulþi.”

Profesorii homosexuali vorbesc deschis în mii de scoli publice ºi private din tarã, afirmã Times, iar cluburile pentru elevii homosexuali devin tot mai numeroase. Pãrinþii pun în discuþie influenta asupra copiilor lor.

Unii pãrinþi l-au întrebat pe Richardson dacã experienþele homosexuale vor afecta viitorul copilului lor. El a cãutat sã-i liniºteascã, spunând: “Rãspunsul e nu. De fapt, dacã o fatã are o predispoziþie geneticã de a deveni heterosexualã, atunci o încercare bisexualã o va ajuta probabil sã se clarifice pe sine în sensul cã e mai atrasã de bãrbaþi decât de femei.”

Psihiatrul Richard Friedman nu este aºa de sigur. “Formarea psihosexualã la fete duce la unele lucruri mult mai diverse decât la bãieþi,” a declarat el. “Nu e uºor de dat un rãspuns.”

Mama unei eleve de la ºcoala Brearly ºi-a exprimat unele rezerve dupã întâlnirea cu Dr. Richardson. “Mi se pare cã le prezintã copiilor homosexualitatea ca ºi cum ar fi un lucru nostim. Fetele din ºcoalã se laudã cu ‘fetele pot face orice,’ punând oarecum problema ‘Cine mai are nevoie de bãrbaþi?’

Dr. Richardson a recunoscut cã elevele deseori îi spun cã “bisexualitatea este la modã.”

Activiºtii homosexuali doresc modificarea programelor ºcolare

Reþeaua pentru Educaþie Homosexualã ºi Lesbianã (GLSEN) a început organizarea de întâlniri cu profesorii de istorie a SUA. Intenþia este aceea de a introduce la orele de istorie a SUA o perspectivã pro-homosexualitate. GLSEN cautã sã promoveze o apreciere pozitivã a personajelor istorice despre care se crede cã ar fi fost homosexuali, lesbiene, bisexuali sau transsexuali, în istorie ºi politicã.

Concluzie

Acestea sunt doar câteva dintre strategiile propagandistice implementate de activiºtii din occident ºi vizate de cei din România. Singurul mijloc de a ne proteja pe noi ºi pe copiii noºtri de aceastã degenerare este informarea corectã ºi luarea de atitudine în toate circumstanþele în care ne întâlnim cu insinuarea ideilor vehiculate de homosexuali.

 

sursa – homosexualitate.ro

]]>