Este ceva rar sã vezi cinematografele pline în mijlocul unei zile de lucru, dar aºa s-a întâmplat joi (16 februarie) în Istanbul, când mult-aºteptatul film „Fetih 1453” (Cucerire 1453) a fost lansat în cinematografe la o orã foarte potrivitã – 14:53. Având un buget de 29,7 milioane de lire (12,9 milioane de euro), cel mai ridicat din istoria cinematografiei turceºti, filmul prezintã cucerirea Constantinopolului de cãtre sultanul Mehmet II, aflat în fruntea armatei otomane în 1453, un punct de cotiturã important în istoria mondialã. Filmul începe cu cuvinte atribuite profetului Mohamed. „În adevãr, într-o zi Constantinopolul va fi cucerit. Ce comandant minunat este acela care îl cucereºte, ce armatã minunatã va fi armata sa!”. Aflat în producþie timp de peste doi ani, filmul este considerat o combinaþie între acþiune de rãzboi ºi triumfalism otoman. „În calitate de producãtori, creãm ceva imaginativ. În special în acest caz, turnarea unui film despre cucerirea Istanbulului, care a deschis o nouã erã în istoria mondialã, a fost în sine un vis”, a explicat pentru SETimes Silva Delioglu, coregizor al filmului. Ea se aºteaptã ca filmul, fiind unul realizat la nivelul standardelor de la Hollywood, sã aibã un impact global. Într-adevãr, atunci când anunþul de reclamã al filmului a fost lansat cu câteva luni în urmã a provocat proteste. Mulþi greci ºi creºtini au catalogat filmul ca agresiv ºi au fãcut apel la boicotarea sa. Sãptãmânalul grecesc To Proto Thema a descris filmul drept „propagandã de cucerire din partea turcilor”. „Invadatorii turci se prezintã drept stãpânii lumii”, afirma ziarul, adãugând cã „filmul nu reuºeºte sã arate uciderea în masã a grecilor ºi jefuirea teritoriului [sãvârºite] de cãtre turci”. Janet Baris, un critic de film din partea Agos Daily, a dezvãluit pentru SETimes motivul acestor reacþii. „În mod obiºnuit, filmele istorice hrãnesc sentimentele naþionaliste în orice þarã. Din aceastã cauzã, în loc sã fie obiectivi, ei evidenþiazã sensibilitãþile societãþii. Pe de altã parte, ei oferã de asemenea o oportunitate de a rememora ºi rediscuta la scarã internaþionalã fenomenele istorice”. Criticii de film din Turcia au subliniat importanþa ridicatã pe care turnarea filmelor eroice, precum „Fetih 1453”, o are pentru începerea discuþiilor despre istoria Turciei. „Numai atunci vom putea sã turnãm filme eroice bune, în care sã vorbim despre rivalitatea dintre naþiuni din trecut, fãrã a submina pacea pe care am pãstrat-o astãzi”, menþiona editorialistul Engin Ardic în cotidianul Sabah pe 13 ianuarie. Potrivit lui Mustafa Irmak, un critic de film din partea Filmelestirisi.com, „dacã cineva ar da un exemplu despre istoria noastrã de cuceriri glorioasã, dar sângeroasã, cel mai strãlucit exemplu ar fi cu siguranþã cucerirea Istanbulului.” „Filmul spune povestea unei mari victorii care a avut consecinþe semnificative asupra lumii musulmane. Aºadar, în mod inevitabil este în acelaºi timp povestea înfrângerii unui alt front religios major care a fãcut tot ce i-a stat în putinþã sã-ºi protejeze oraºul”, a declarat Irmak pentru SETimes. În ceea ce priveºte publicul, reacþiile sunt împãrþite. „Avem un trecut otoman foarte glorios ºi încã o datã am fost mândru de strãmoºii mei”, a declarat pentru SETimes Engin Aybay, în vârstã de 34 de ani, la lansarea filmului în Istanbul. „Sultanul Mehmet a fost cunoscut pentru toleranþa religioasã cu care ºi-a tratat supuºii, în special creºtinii cuceriþi, iar filmul se terminã cu acea scenã magnificã”, adaugã el, fãcând referire la ultima scenã în care sultanul Mehmet II spune comunitãþii greceºti cã otomanii vor fi toleranþi cu religia lor. Cu toate acestea, nu toþi spectatorii au o perspectivã atât de pozitivã asupra filmului. Gozde Genc, în vârstã de 29 de ani, a criticat filmul. „Este destul de dificil sã te gândeºti cã britanicii comemoreazã cucerirea Londrei sau finlandezi pe cea a oraºului Helsinki”, a spus ea, adãugând cã rata încasãrilor va arãta în ce mãsurã turcii sunt nostalgici în ceea ce priveºte trecutul lor otoman. sursa: SETimes.com ]]>