Dincolo de simpatii sau antipatii politice, de afinitãþi sau dezacorduri de idei, cetãþenii ºi instituþiile statului ar trebui sã aibã în vedere în permanenþã apãrarea ºi respectarea unor principii democratice ºi drepturi fundamentale. Consider perfect legitim protestul organizat de Mircea Badea marþi, 9 noiembrie, la ora 14.00, din faþa sediului Consiliului Naþional al Audiovizualului. Aceastã instituþie a luat mai multe decizii ºi a formulat poziþii publice care afecteazã în literã ºi spirit prevederile legale naþionale ºi europene care garanteazã libertatea de exprimare. Mircea Badea Îmi exprim solidaritatea cu acest protest din considerentele menþionate mai jos: Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului prevede la Art. 10: Articolul 10 – Libertatea de exprimare 1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor libertati ce comporta îndatoriri si responsabilitati, poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, într-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, ale cãrei decizii sunt obligatorii ºi fac parte din jurisprudenþa statelor semnatare ale Convenþiei, aºadar inclusiv România, în cauza Handyside c. Regatului Unit (1976) a precizat cã: “libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, una din conditiile primordiale ale progresului sau si ale împlinirii individuale a membrilor sai. Sub rezerva paragrafului 2 al articolului 10, ea acopera nu numai “informatiile” sau “ideile” care sunt primite favorabil sau care sunt considerate inofensive sau indiferente, ci si acelea care ofenseaza, socheaza sau îngrijoreaza statul sau un anumit segment al populatiei. Acestea sunt cerintele pluralismului, tolerantei si spiritului deschis în absenta carora nu exista “societate democratica”. În cauza Lingens c. Austriei (1986), Curtea Europeanã a afirmat cã: “libertatea presei îi pune la dispozitie opiniei publice unul dintre cele mai bune mijloace pentru a cunoaste si judeca ideile si atitudinile liderilor politici. În termeni mai generali, libertatea dezbaterii politice sta la baza notiunii de societate democratica ce domina întreaga Conventie”. De aici rezultã cã “limitele criticii admisibile sunt mai largi în privinta unui om politic, vizat în aceasta calitate, decât a unui individ obisnuit; spre deosebire de acesta din urma, omul politic se expune în mod inevitabil si constient unui control strict al faptelor si afirmatiilor sale atât din partea ziaristilor cât si a masei cetatenilor. El trebuie, prin urmare, sa dea dovada de o mai mare toleranta” De asemenea, în cauza Prager si Oberschlick c. Austriei (1995), Curtea Europeanã a afirmat faptul cã “libertatea presei acopera de asemenea recurgerea la o anumita doza de exagerare sau chiar de provocare”. CNA pare sã rateze sistematic a înþelege preeminenþa dreptului la libertatea de exprimare faþã de diverse considerente neprincipiale care sã protejeze de criticã diverse personalitãþi publice sau politicieni. Mircea Badea Mircea Badea a explicat detaliat raþiunile protestului de marþi ºi în emisiunile sale de marþi 2 noiembrie ºi miercuri 3 noiembrie. Emisiunea “În gura presei” de marþi, 2 noiembrie 2010 Emisiunea “În gura presei” de miercuri, 3 noiembrie 2010 Am experimentat la rândul meu o serie de situaþii când militând pentru respectarea unor principii ºi valori democratice m-am lovit, pe lângã  abuzurile comise de autoritãþi, ºi de indiferenþa sau ironia ºi sarcasmul multor concetãþeni care nu înþelegeau miza de fond a demersurilor respective. Atâta timp cât mai existã conºtiinþã ºi determinarea de a apãra un drept sau un principiu democratic poate cã lucrurile nu sunt complet pierdute în România…]]>