Noii parlamentari, cu varste cuprinse intre 20 si 30 de ani, i-au devansat la alegeri pe reprezentantii Partidului Liber Democrat, aflati la guvernare alaturi de crestin-democratii cancelarului Angela Merkel si care au obtinut doar 2% din voturi.

Andreas Baum nu are, deocamdatã, reprezentarea clarã a atrubuþiilor sale parlamentare. L-au propulsat înspre proaspãt obþinutul mandat cele aproape nouã procente primite credit electoral, duminica trecutã. A fost, de altfel, o micã senzaþie politicã. Baum, cap de listã în echipa de candidaþi a Partidului Piraþilor, are 33 de ani, a studiat inginerie electronicã ºi vrea sã reorganizeze politica: “Vrem ca politica sã se alinieze la timpurile în care trãim ºi vrem sã exploatãm ºansele pe care le oferã mijloacele de comunicare moderne” Christopher Lauer este alt un “pirat”, în vârstã de 27 de ani, student la Universitatea Tehnicã din Berlin (unde studiazã culturã ºi tehnicã) ºi manager de produs la un startup (o firmã specializatã în lansarea de afaceri): “Ceea ce trãim acum este, graþie internetului, o rupturã radicalã de paradigmele secolelor XIX ºi XX. Partidele tradiþionale opereazã în secolul XXI cu rãspunsuri învechite, din acele vremuri”. De fapt, politica dusã astãzi este un fel de cutie neagrã. ªtii cã ceva s-a întâmplat – dar nu ºtii ce. Politologul german Karl-Rudolf Korte dã credit Partidului Piraþilor ºi îl vede stabilizat, pe viitor, în rândul grupãrilor cu reprezentare parlamentarã. Chiar ºi actuala dezbatere pe tema “siguranþã sau libertate în Internet” îi personalizeazã ºi îi plaseazã pentru o vreme pe orbitã uºor de recunoscut. În fond, “Piraþii” cautã sã impunã o nouã paradigmã, în care posesiunea (Besitz) este înlãturatã din centrul atenþiei pentru a face loc accesului (Zugang). Membrii ai Partidului PiraþilorÎn drumul spre acest obiectiv, primii paºi þin de cei de-abia intraþi în lumea parlamentarismului – ºi sunt deopotrivã tehnici (anume, lansarea fluxului de Internet gratuit urban, accesibil oricui), cât ºi culturali sau civici, pornind de la transparenþa actului politic, pânã la cointeresarea ºi implicarea cetãþenilor în procesele decizionale, cu ajutorul aplicaþiilor oferite de lumea virtualã, cea care, de altfel, i-a determinat pe tineri sã-ºi doreascã, de la viaþã, rãspunsuri aºa cum le primesc online. Taberele se cristalizeazã, încetul cu încetul: pe de o parte, clasa politicã tradiþionalã ºi lumea ei; pe cealaltã, nativii digitali, generaþia crescutã laolaltã cu Internetul ºi care, prevede Christopher Lauer, peste 20 sau 30 de ani va fi modificat deja sistemele politice. Autori: Kay-Alexander Scholz / Cristian ªtefãnescu Redactor: Ovidiu Suciu Sursa: Deutsche Welle