Nu puteam lãsa acest weekend sã treacã fãrã sã scriu cronica principalelor evenimente publice ce au loc în acestã zi de sâmbãtã – sã dea Dumnezeu sã avem cât mai multe zile ca aceasta !

Pare-se cã forțele absconse ale Sufletului Românesc și-au gãsit drumul cãtre conștiința bucureștenilor și au erupt în aceastã zi, cu manifestãri publice de o largã amploare, aparent fãrã legãturã una cu cealaltã. Dar sã le luãm pe rând în ordinea programuui lor de-a lungul acestei frumoase zile:

Dimineața începe cu Târgul de Sfântul Dumitru, organizat de Asociaþia Producãtorilor de Produse Tradiþionale ºi Ecologice Maramureº în perioada 22 – 24 octombrie 2010, la Muzeul Þãranului Român, cu începere de la orele 9 dimineața.

Târgul acesta nu este popularizat mediatic, dar vã asigur cã dacã veți face efortul sã mergeți la el,  veți putea vedea și cumpãra obiecte meºteºugãreºti ºi de artizanat.

Pentru pofticioºi se gãsește și magiun, plãcinte, sarmale ºi pâine de casã. Veþi putea degusta produse, dar veþi afla ºi procedeele tradiþionale de obþinere a acestora.

Intrarea este gratuitã.

Tot la Muzeul Țãranului Român mai are loc de sâmbãtã, 22 pânã duminicã, 23 octombrie 2016, de la orele 10 de dimineațã pânã la 6 seara, târgul de Sânmedru, unde participã meșterii din toate cãtunele și ungherele țãrii: olari, cioplitori, lingurari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesãtoare, cusãtorese, împletitoare. Meșterii aduc la târg: obiecte din lemn, ceramicã, țesãturi, împletituri, jucãrii, podoabe, ouã încondeiate, icoane și multe, multe alte lucruri frumoase care vor putea fi negustorite la Muzeul de la Șosea. Iar pentru a vã pune stomacul la cale gãsiți: cozonaci, cofeturi din Teleorman, miere de albine și dulceațã, polen și propolis, ierburi de leac, mere și nuci, pãlincã și sucuri.

La acest târg, intrarea este  4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Deosebit la acest eveniment este faptul cã la el vor participa foarte mulți români din afara țãrii, din jurul granițelor României. Va invit pe toti sa mergeti, mai ales pentru ca veti avea prilejul sa vedeti traditiile populare ale romanilor din jurul granitelor Romaniei.  Intre invitati, un ansamblu de dansuri populare de la Vidin, Bulgaria, condus de o doamna deosebita si foarte inimoasa, Albena Borisova. Dansatorii romani de la Vidin vor purta costume autentice romanesti din sudul Dunarii si vor interpreta cantece vechi de sute de ani. Sa ii primim cu drag in sufletele noastre si sa fim alaturi de ei sambata, 22 octombrie, de la orele 13 la Muzeul Satului din Bucuresti. Ce va aduc ei e o comoara nepretuita de autentic si de frumos.

Cei ce au posibilitatea și doresc, îi invit sã aducã din bibliotecile lor câte o cãrticicã pentru copii (chiar și abecedare) în limba românã. Spre exemplu, dna Albena Borisova din Vidin ne-a comunicat cã ei nu au școalã româneascã în localitate iar copii din familiile de români vin sã învețe sã scrie și sã citeascã românește în casa dumneaei, pe care cu multã mãrinimie o pune la dispoziție acestor copii. Din pãcate însã, nu are materiale didactice, deci un abecedar cadou ar fi binevenit.

Acești români nãscuți și crescuți pe meleagurile țãrilor învecinate (odinioarã teritorii istorice românești !) tânjesc dupã Patria Mamã, dupã fiorul regãsirii Sufletului Național. Din multe privințe, ei sunt mai curați și mai buni români decât suntem noi, românii trãitori înlãuntrul granițelor, care de multe ori uitãm valoarea și frumusețea tezaurului istoriei poporului român.

Acești români inimoși, care refuzã de sute de ani sã se lase asimilați și își piardã identitatea naționalã, sunt un model de rezistențã identitarã prin culturã, deci trebuie cunoscuți și apreciați ca atare, cãci sunt un model pentru noi, cei ce renunțãm atât de ușor la identitatea noastrã.

Oamenii aceștia au îndurat greutãți și cheltuieli, venind pe banii lor pentru a ne bucura cu dansurile și cântecele lor. Prin prezența noastrã acolo, prin darurile de carte pe care le putem face, le putem arãta cã NOI SUNTEM ROMÂNIA, iar România, patria lor de suflet, nu i-a uitat ci este acolo, mângâindu-i duios prin privirile noastre.

Haideți deci sã le arãtãm acestor frați români ai noștri cã România nu i-a uitat ci le onoreazã și cinstește gestul de a se apropia de casa lor spiritualã, Patria Mumã.

Cãci în anii trecuți, guvernanții nu au catadicsit sã onoreze cu prezența aceste manifestãri culturale finanțate de asociații, fãrã nici un aport guvernamental. Guvernele României pr sã nu mai fie ale românilor, cãci pare sã le pese mai mult de soarta alogenilor, cãrora le dau finanțãri și beneficii (cum Asociației Ellie Wiesel, care vrea sã ia cu japca clãdirea Muzeului Pinacotecii Bucureștilor de pe Lipscani, pentru a amenaja acolo  muzeul Holocaustului) decât de soarta românilor noștri.

Deci, cine simte românește, vine sã mângâie cu suflteul și prezenta pe frații care vin sã ne întâlneascã, sã întâlneascã România.

Al doilea eveniment – în cronologia zilei, este spectacolul organizat în Parcul Izvor la orele 12 de cãtre Partidul România Unitã a descendentului efigiei lui Vlad Țepeș, fostul PSD-ist Bogdan Diaconu. Cicã vor cânta membrii de partid cu voce, gen Nicolae Furdui Iancu, și probabil cã se vor da și ceva mâncãruri tradiționale moca, așa, în spiritul FeSeNisto-comunist cu care ne-au obișnuit Dinescu și Iliescu. Genul ãsta de eveniment-șpagã-electoralã-în-avans cu miros de fasole și ciolan, menitã sã creascã în procente partidul-marionetã al PSD-ului, meritã vizitat pentru a se vedea cum sublimul fiorului național poate fi trântit în ridicolul populismului ieftin, de cãtre niște pseudo-naționaliști marionetã ale baronilor roșii din PSD care finanțeazã pe furiș tot circul.

Și în fine, de la orele 14, Acțiunea 2012 organizeazã Marșul pentru Basarabia, cu plecare de la Piața Unirii, din fața Hanului Manuc. Vã invit din toatã inima sã participați la acest marș unionist, pentru a arãta lumii întregi cã Românii și Moldovenii sunt o singurã Națiune, un singur Neam.

Cine simte românește nu poate sta acasã în astfel de momente. Ne vedem acolo.

]]>