Borșul

Un pahar de borº pe zi trateazã toate bolile de ficat ºi de plãmîni, hipertensiunea ºi anemia. Borºul nu e doar ciorba acrã, atît de apreciatã prin unele pãrþi ale þãrii, ci ºi o licoare sãnãtoasã, rezultatã din fermentarea tãrîþelor de grîu. Occidentalii nu prea ºtiu de acest preparat naturist, dar românii ºi ruºii îl folosesc ºi-i cunosc virtuþile curative. A apãrut ca o variantã a unei vechi bãuturi ruseºti, cvasul. Borºul nu are alcool ºi dioxid de carbon. Este un lichid dietetic, nu are mai mult de 7,7 kilocalorii la 100 mililitri, procentele de grãsime fiind neglijabile. Lichidul gãlbui, acriºor este tonic natural ºi leac pentru multe boli. Cura cu borº are rol purificator al organismului ºi de ameliorare sau chiar vindecare a unor afecþiuni. Sã învãþãm sã preparãm borº acasã ºi sã-i cunoaºtem indicaþiile terapeutice. Un leac românesc Borºul sau zeama rezultatã din macerarea tãrîþelor de grîu conþine minerale ºi un complex de vitamine B ºi C, minerale, aminoacizi esenþiali ºi carbohidraþi. De aceea, acest aliment folosit de obicei pentru ciorbe, are beneficii multiple pentru sãnãtate. Puterea terapeuticã a borºului vine ºi de la drojdia de bere care ajutã fermentaþia, ingredient care conþine vitaminele din complexul B, vitaminele D ºi H (biotina), enzime, minerale în forme uºor asimilabile (calciu, magneziu, fosfor), plus oligoelemente vitale pentru sãnãtate, seleniu, dar, mai ales, crom. Fiind un produs natural, borºul este foarte bogat în enzime. Þãranii români preþuiesc acest lichid atît de mult încît talentul de gospodinã al femeilor se apreciazã în funcþie de cît de bine ºtiu sã prepare borºul. În Bucovina, înainte de intrarea în post, toate vasele ºi tacîmurile sînt clãtite cu borº ºi apoi binecuvîntate, semn cã borºul este ºi un dezinfectant. În credinþa popularã, îi scapã pe copii de deochi ºi le redã pofta de mîncare. Pentru anemie, bronºitã ºi mahmurealã Borºului i s-a dus vestea cã e cel mai bun leac la mahmurealã. Într-adevãr, înlãturã simptomele intoxicaþiei cu alcool, ameþeala, durerea de cap,tremuratul membrelor, senzaþia de vomã. Se bea un litru de borº. În cazurile de indigestie ºi de vomã, un pahar de borº bãut înainte de masã poate fi de ajutor. Se spune cã persoanele care beau zilnic borº mult se lecuiesc de alcool. Mai ales dupã mese copioase, preparatele cu borº sînt binevenite. Borºul contribuie ºi la eliminarea toxinelor din organism. Este eficient ºi în curele de slãbire, deoarece stimuleazã digestia ºi arderea grãsimilor. Pe lîngã aceste beneficii, poate fi ºi un adjuvant în cazul bolilor respiratorii precum bronºita, astmul ºi sinuzita. În cazuri de anemie, funcþioneazã ca tonic extrem de eficient, prin mineralele ºi vitaminele conþinute. Cura cu borº pentru revigorarea organismului dureazã 20 de zile, timp în care se bea un pahar de lichid, cu un sfert de orã înaintea fiecãrei mese. Pentru boli respiratorii cronice (bronºitã, astm, sinuzitã), se beau douã cãni. Cura ajutã la vindecarea acestor boli ºi, mai ales, preîntîmpinã agravãrile ºi recidivele. Se fac cure de cîte trei sãptãmîni. Ca adjuvant în tuberculozã, borºul se bea în fiecare zi, cîte o jumãtate de litru, pe stomacul gol, înainte de mesele principale. Se pare cã anumite substanþe active din borº blocheazã dezvoltarea bacililor care provoacã aceastã maladie. Previne infarctul ºi cancerul de colon Se ºtie cã borºul eliminã toxinele din organism, fiind recomandat în diete de slãbit. Se poate bea cîte o canã de borº (250 ml) pe zi, timp de 10 zile. Acest tratament se poate repeta de douã ori pe an, toamna ºi primãvara. Terapia se recomandã persoanelor cu diabet, artritã, gutã ºi cu probleme reumatice, hepatice ºi renale. Pentru obosealã cronicã, se bea un sfert de litru de borº dintr-o datã, ca sistemul nervos sã se evigoreze. Pentru toate problemele de ficat ºi de fiere, fitoterapia recomandã borº, deoarece curãþã ºi fortificã organele interne. Se bea pe stomacul gol, cu 15 minute înainte de masã, cîte o canã cu borº în care se adaugã o jumãtate de linguriþã de pulbere de pelin. Nivelul crescut al glicemiei poate fi reglat tot cu borº, bãut înainte de a mînca. Persoanele care au afecþiuni pulmonare se refac mai repede dacã, în loc de apã, consumã în fiecare zi un litru de borº amestecat cu 250 ml de infuzie de soc (din douã linguriþe de flori uscate ºi o canã de apã clocotitã). Aceastã bãuturã se îndulceºte cu miere ºi se bea înaintea meselor principale. Tratamentul trebuie urmat cel puþin douã luni. În cazuri grave, terapia se poate prelungi încã douã sãptãmîni. De asemenea, borºul scade tensiunea ºi reduce colesterolul, curãþã rinichii previne tromboza ºi infarctul, iar ultimele studii aratã cã este anticancerigen, luptînd cu cancerul de colon. Este folositor în boli cardiace, insomnii sau dupã un efort fizic sau intelectual. Singurele restricþii sînt în caz de ulcer gastro-duodenal ºi gastritã. Bun în cure de slãbire ºi pentru frumuseþe Curele cu borº sînt eficiente dacã dureazã trei sãptãmâni. Este indicat ca borºul sã se bea cu un sfert de orã înainte de masã. Dacã vrem sã slãbim, se creºte progresiv numãrul cãnilor, pînã la 7. Borºul poate fi bãut ºi nediluat, însã are gust foarte acru, iar unele persoane nu-i suportã mirosul. Pentru a-i rafina ºi îmbunãtãþi gustul, poate fi amestecat cu suc de mere, sirop de sfeclã de zahãr sau zer. Cura internã este recomandatã în: boli cardiovasculare (hipertensiune arterialã, cardiopatie ischemicã, trombozã, varice, flebite, artrite), boli neuropsihice (depresii, nevroze, stres, astenii), litiaze urinare (oxalice ºi fosfatice), tuberculozã, intoxicaþii cu alcool sau cu tutun. Este un stimulent al sistemului endocrin. Extern, se pot face spãlãturi cu borº în ulcere cutanate, degerãturi sau uscãciuni ale pielii. În cosmeticã, borºul face tenul catifelat. Se tamponeazã pielea cu vatã înmuiatã în borº sau se foloseºte în prepararea mãºtilor cosmetice. Înmoaie mai ales pielea uscatã. Efectul borºului este salutar pentru ten în perioadele reci sau cu vînt puternic. Specialiºtii în geriatrie de la Universitatea din Londra au demonstrat cã borºul favorizeazã absorbþia în intestinul uman a metalelor, precum nichelul, cuprul, seleniul ºi aurul, dar ºi a vitaminelor, mai ales la nivelul mucoasei intestinale. Borºul de acasã Nutriþioniºtii nu recomandã borºul industrial, de cumpãrat. Acesta conþine aditivi alimentari care dau un gust bun mîncãrii, dar este periculos pentru organism. Cel mai bun borº este cel preparat acasã. Avem nevoie de 1 kg tãrîþe de grîu, 200 g mãlai, 200 g de huºti (tãrîþe folosite de la alt borº) sau 20 g de drojdie de bere, o mînã de frunze de viºin, mãrar sau leuºtean verde sau uscat. Tãrîþele se amestecã bine cu mãlaiul ºi cu huºtile. Se adaugã 0,5-1 l de apã cãlduþã. Plãmada se lasã la dospit timp de 20-30 minute. Se adaugã frunzele de viºin ºi mãrarul. Se toarnã 9 l de apã caldã, se acoperã vasul cu un tifon ºi se lasã deoparte, la temperatura camerei, pentru una-douã zile. La început, se amestecã de cîteva ori cu o lingurã de lemn. Dupã ce s-a acrit, se filtreazã, se pune în sticle ºi se pãstreazã la frigider. Vasul în care se preparã borºul trebuie sã fie foarte curat ºi nemetalic. De obicei, se folosesc ulcelele de lut sau putinele. Iarna timpul de acrire creºte pînã la 3-4 zile. ªtiaþi cã? – În loc de tãrîþe de grîu se pot folosi cîteva felii de pîine neagrã (300g). În acest caz se pune mai mult mãlai. Cam 300g mãlai la 300g pîine neagrã. În rest, reþeta este aceeaºi. În varianta cu pîine neagrã, borºul se va acri în 5-6 zile. – Cînd se preparã borºul vara, în ultima zi de fermentare, se pot adãuga în vas ierburi aromate ºi frunze de legume: pãtrunjel, þelinã, leuºtean. Plantele nu se adaugã mai repede, ci numai în ultima zi, pentru a da maximum de aromã. – Borºul se adaugã în ciorbe numai dupã ce a fost fiert în prealabil ºi dupã ce legumele ºi carnea din ciorbe au fiert. – Prin pãrþile Ardealului, existã o superstiþie care spune cã borºul se acreºte numai dacã e pus marþi sau joi, iar cel care îl preparã trebuie sã tragã de pãr pe cineva, cãci numai aºa se acreºte borºul. – Amestecat cu un strop de miere, borºul devine o bãuturã rãcoritoare excelentã, preferatã ºi de copii. Borº de sfeclã roºie . Pentru toate problemele de ficat ºi de fiere, e bun borºul de sfeclã roºie. Avem nevoie de 1 kg de sfeclã roºie, o legãturã de pãtrunjel, una de mãrar, una de leuºtean, o cãpãþînã de usturoi, o linguriþã de drojdie sau o mînã de mãlai. Toate se pun la borcan, se toarnã deasupra apã ºi se lasã la macerat. Cînd lichidul este acrit, se strecoarã ºi se reumple cu apã borcanul. Borºul care rezultã a doua oarã este mai slab, dar încã bun. Din prima strecurare, se beau douã pahare pe zi, din a doua, cîte patru pahare pe zi. Este foarte util bolnavilor de hepatitã. Acþioneazã ca depurativ general, fortifiant, regenerator al sîngelui.]]>