De ce se sinucid ungurii?

La începutul anului 2010, EUObserver anunþa cã cea mai mare rata a sinuciderilor în Europa rãmâne în continuare în Ungaria. Conform unei statistici întocmite în luna aprilie de Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare din Europa (OECD), în ciuda faptului cã nivelul de viaþa în Ungaria este unul ridicat, 21 de unguri din 100.000 au preferat sã îºi încheie singuri socotelile cu viaþa în anul 2009. De ce preferã ungurii sinuciderea este o întrebare care îi frãmântã pe experþii si scriitorii de la Budapesta de mai bine de un secol. Din acest punct de vedere Ungaria depãºeºte pânã ºi Japonia, unde au fost înregistrate în 2009 doar 19 sinucideri la 100.000 de locuitori. Aceeaºi cifrã este în Finlanda de 18 sinucigaºi la 100.000 de locuitori, 14, 2 în Franþa, 14 în Elveþia, 13,2 în Polonia ºi 12,6 în Austria (ultimele douã fiind þãri catolice). Statele cu cea mai scãzutã rata a sinuciderilor în Europa sunt: Grecia (2,9), Italia (4,8) ºi Marea Britanie (6,1). În România, rata sinuciderilor este 12,9 la 100.000 de locuitori – însã trebuie menþionat faptul cã aceastã cifrã este influenþatã de prezenþa a 1,5 milioane de etnici maghiari în România. Astfel, judeþul Harghita a fost înregistratã în anul 2008 o ratã de 28,8 sinucideri la 100.000 de locuitori, cu mult mai mare decât media pentru întreaga Românie. În secolul al XX lea, Ungaria a avut o istorie tristã a sinuciderilor. Conform statisticilor oficiale, rata sinuciderilor a început sã creascã abrupt în anii ’50 pentru ca în anii ’70 – ’80 sã atingã un maxim de 45 de sinucideri la 100.000 de locuitori. Rata mare a sinuciderilor în Ungaria s-a pãstrat ºi în anii ’90, însã a început sã scadã dupa anul 2000 în urma desfãºurãrii unor programe guvernamentale destinate combaterii acestui flagel. Totuºi Ungaria ºi-a pãstrat primul loc între statele europene. O boalã veche În Budapesta metoda favoritã a sinucigaºilor este sã sarã de pe impresionantele poduri care traverseazã Dunãrea. De multe ori acest gest are o mare componentã exhibiþionistã: sinucigaºul anunþã posturile de ºtiri (care în anii ’90 se întreceau în transmiterea în direct a sãriturii mortale) ºi de cele mai multe ori iºi dã foc înainte de saltul în gol. Însã aceste gesturi nu constituie o noutate la Budapesta. La sfârºitul secolului al XIX lea în Budapesta a fost inaugurat podul Sfânta Margareta – care a fost imediat preluat de ungurii care decideau sã îºi incheie socotelile cu viaþa. Pe 22 august 1877, poetul Janos Arany chiar a dedicat un poem sinucigaºilor care se înghesuiau pe podul Sfânta Margareta, poem însoþit de o gravurã sugestivã realizatã de Mihaly Zichy. O explicatie genetica În anul 2001, psihiatrul sloven A. Marusic a lansat teoria conform cãreia maghiarii sunt mai înclinaþi spre sinucidere datoritã moºtenirii lor genetice uralo-altaice, publicatã în British Journal of Psychiatry. Marusic porneºte de la constatarea ca în Europa þãrile cu cea mai mare rata a sinuciderilor sunt Ungaria ºi Finlanda, ai cãror locuitori mai împãrtãºesc o caracteristicã: faptul cã 90% din genele lor sunt europene ºi 10% sunt uralice. Din punct de vedere istoric, actualul teritoriu al Ungariei a fost ocupat în secolul al IX -lea de 100.000 pânã la 300.000 de migratori veniþi din Asia Centrala, alcãtuind un procent de 10-25% din populaþia existentã în acel moment. În Europa exista o puternicã tradiþie a fabricãrii ºi consumului de alcool (sub forma vinului, berii sau cidrului) – însã populaþiile din Asia Centralã nu cunoºteau alcoolul. Teoria lansatã de Marusic susþine cã membrii triburilor uralo-altaice veniþi în Europa, a cãror structurã geneticã nu era compatibilã cu consumul de alcool, sunt strãmoºii popoarelor care în prezent înregistreazã rate ridicate de sinucidere. Genele amintite sunt responsabile pentru o procesare greºitã a alcoolului care duce la instalarea rapidã a alcoolismului ºi la dezvoltarea de tulburãri mentale care favorizeazã sinuciderea. Gena ADH2-2 este una extrem de comunã printre ruºi, iar cercetãtorul Ogurtsov a demonstrat în anul 2001 cã existã o legãtura directã între aceastã genã ºi dependenþa de alcool ºi ciroza. Datele statistice au mai indicat faptul cã purtãtorii acestei gene sunt mult mai predispuºi unor rãspunsuri emoþionale negative (agresivitate si depresie). Aceeaºi genã pare sã fie prezentã la maghiari, ruºii dobândind-o în urma faptului cã au fost dominaþi mai bine de 300 de ani de tãtari, la rândul lor o populaþie uralo-altaicã. George Damian – Historia]]>