În realitate, acest gen de reuniuni reprezintã prilejul pentru cei aflați departe de țarã de a lua pulsul realitãților de aici, de a se revedea cu cei dragi sau de a face noi cunoștințe printre cei de o seamã cu ei. La momentul 15-16 decembrie 2012, data la care a avut loc reuniunea la care ne referim, DRP era condus de celebra Natalia Intotero. Pesedistã din 2000, Intotero a fost categorisitã de-a lungul timpului, cu funcții de consilier județean și director de școalã în municipiul Brad, meritate doar în virtutea carnetului de partid. A cunoscut și celebritatea, în anul 2009, când, proaspãt numitã șefã la DRP, a acordat un interviu publicației Gardianul. În acel interviu, blonda de la DRP afirma cã Suedia este condusã de un președinte și spunea cu dezinvolturã cã lucreazã la MAE, unde este colegã cu Teodor Meleșcanu (pentru cei nefamiliarizați, Meleșcanu era pe atunci de ani buni în Senatul României). A zburat din funcție în toamna lui 2009, cînd PSD a ieșit de la guvernare, și a revenit în politica dîmbovițeanã în mai 2012, cînd a fost din nou numitã la DRP. Mandatul ei s-a remarcat prin vizitele dese ( în medie o datã la douã sãptãmâni) pe la comunitãțile românești din SUA, Italia, Franța, Albania, Serbia, Moldova, Bulgaria, Spania, Ungaria (ne cerem scuze dacã am omis vreo țarã în care s-a perindat în decurs de doar câteva luni madam Intotero). Trupeșa blondinã s-a specializat la Relații Internaționale la Spiru Haret, unde a sorbit înțelepciune geopoliticã și internaționalã din prea-plinul expertului de pe lângã fosta parlamentarã PNL Norica Nicolai, totodatã “analist (politic, militar, domestic etc.) Iulian Chifu, acuzat de un Raport guvernamental (și de Curtea de Conturi a României n.n.) cã a sifonat prin fundațiile sale bani ai DRRP cãtre forțe pro-rusești din Basarabia, exact în perioada când secretar de stat la DRRP era chiar Titus Corlãțean”. Departamentul pentru românii de pretutindeni ar fi trebuit sã fie o pârghie instituționalã foarte importantã pe “frontul” luptei identitare din Moldova. În Ucraina si Republica Moldova, trãiesc milioane de basarabeni, români get-beget, constrânși la asumarea unei identitãți fantomatice “moldovenești” de sorginte bolșevicã. Este ușor de înțeles de ce a fost plasata pe aceastã poziție-cheie o duduie de paravan pentru forțe politice și grupuri de interese care au dovedit în activitatea lor trecutã de partea cui sunt. De partea Rusiei mai exact, slujind cu plecãciune agentura ruseascã de la Chișinãu. PSD a arãtat clar în trecut cu cine și-a consolidat legãturile – cu eșalonul Moscovei. Românii de pretutindeni și mai ales cei mai striviți de presiunea ruso-ucraineanã au fost total ignorați, proiectele destinate acestora au fost tãiate sau blocate complet, in schimb banii au umplut buzunarele colegilor de partid. Cu toate cã nu existã bani pentru proiectele destinate conservãrii identitãții naționale în aceste zone, bani de plimbãri în strãinãtate s-au gasit. Prima vizita a a lui Intotero a fost în Statele Unite unde a fost însoțitã de consiliera sa Daniela Frațilã, “consiliera” apropiatã a  penalului Rizea, pesedistul care și-a furat pânã și mama și fratele. In cinci zile in SUA cele douã tinere speranțe ale PSD au spart în jur de 10.000-15.000 de dolari. Alte trasee turistice pe bani publici s-au desfãșurat apoi și la Roma, pentru cinci zile, apoi în Franța pentru trei zile și apoi în încã vreo șase capitale europene. Pe lângã excursii, în mandatul sau Intotero s-a mai remarcat doar prin serviciul oferit unor membrii de frunte ai PSD, respectiv frații Negoițã. Forumul românilor de pretutindeni, reuniune de suflet a celor ce gândesc și simt românește, a fost gãzduit la mama naibii, lângã aeroportul Otopeni, grație deciziei luate de d-na Intotero, care i-a îndrumat pe românii din afara granițelor la piscina Rin Airport Otopeni, celebrul Water Park de 4.000 de locuri, deși era iarnã. Natalia Intotero a alocat evenimentului la care ne referim nu mai puțin de 237.740 lei noi. Astfel, reuniunea celor 160 de reprezentanți ai comunitãților românești din afara granițelor s-a desfãșurat la Rin Airport Otopeni, „alegerea idealã atât pentru cei care aleg Bucureștiul ca destinație de afaceri, cât și pentru cei aflați în tranzit”, dupã cum aflãm de pe pagina de internet a hotelului. O fi fost alegerea idealã pentru oameni de afaceri și cei aflați în tranzit, dar noi credem cã a fost departe de a fi o alegere idealã pentru românii din afara țãrii, veniți la București (și nu la Otopeni) sã se întâlneascã cu alți români, aflați în interiorul granițelor. sursa: curentul via roncea.net