Perioada electoralã este o perioadã grea pentru toatã lumea. Și pentru alegãtori, dar și pentru candidați.  Politicienii de profesie, pe de-o parte, sunt forțați de împrejurarea cã au nevoie, incidental, de votul nostru, sã gãseascã – mãcar o datã la 4 ani, niște motive pentru care poporul (prostimea – în viziunea lor !) sã îi aleagã. Și trebuie sã facã grețosul efort sã se milogeascã la cei pe care îi furã, disprețuiesc și desconsiderã în tot restul timpului. De alegeri, este mai mult ca niciodatã vremea sã mintã, sã promitã câte în lunã și în stele – pentru vot. E greu deci, chiar și pentru niște mâncãtori de cãcat profesionști sã înfulece atâtea cãcãreze mincinoase, fãrã sã se înnece.  Pe de altã parte, noi, pulimea pe care traiul și realitãțile sumbre din România de zi cu zi ne-au “vaccinat” cu vaccinul împotriva minciunii, suntem deja imunizați la sloganurile delirante ale unora care își amintesc de noi doar o datã la 4 ani, când au nevoie de votul nostru – singura aparențã cã România este stat constituțional și democratic.  Este deci greu, și pentru noi, oamenii de rând, sã nu borâm pe la colțurile de afișaj electoral, sau la fiecare intersecție, când vedem chipurile zâmbitoare și cuvintele bombastice ale candidaților care promit cã ei îl vor aduce pe Moș Crãciun. Lupul pãru-și schimbã…  Interesante sunt însã tehnicile minciunii și persuasiunii electorale, folosite de toți acești cãcați cu ochi, care au fãcut o meserie din politicã.  O primã senzație, dacã ești un tip cu douã job-uri, care nu prea deschide televizorul și nu ești interesat de politicã, este cã România s-a schimbat peste noapte.  Dacã în urmã cu câteva sãptãmâni, știai cã existã PSD, PDL, PNL, PNȚ și altele asemenea, pe afișe te trezești cã descoperi o clasã politicã despre care habar nu aveai cã existã.  Bãieții, ãștia, CU TOȚII, știu cã și-au terminat capitalul de încredere pe corãbiile politice (zise partide) pe care au navigat pânã în portul numit ALEGERI. Deci, corãbiile trebuie reșapate, revopsite, redenumite, ca sã nu se prindã fraierii de alegãtori cã este ACEEAȘI MÃRIE, CU ALTÃ PÃLÃRIE.  Cãci, nu poți sã vii, cu aceeași denumire la alegãtor, cu pretenția sã îți mai dea țara pe mânã încã 4 ani, dacã tu în ãștia 4 ani cât ai guvernat-o, ai adus-o la sapã de lemn.  Așa cã faci frumușel o așa-zisã “alianțã electoralã” care îți permite sã îți schimbi numele și culorile politice. Din PSD, te faci USL. Din PDL, te reinventezi ARD. Și repornești morișca minciunilor și promisiunilor gogonate, ca și cum tu, politicianul, habar nu ai cine a condus țara asta în ultimii 4 ani ! Evident, în goana lor dupã sloganul câștigãtor, echipele de marketing electoral depãșesc de cele mai multe ori limita bunului simț, frizând grotescul și ridicolul.  Sã analizãm câteva cazuri: Începem cu Alianța România Dreaptã. Bãieții aștia o ARD la douã capete: ba cu legea cãldurii (uitând cã tot ei ne-au negociat contractele pentru gaze, de au ajuns bieții pensionari sã plãteascã iarna la întreținere o pensie jumate pe lunã), ba cu repornirea INIMII ROMÂNIEI. Bã frate, da ce tupeu au ! Da cine a oprit mã inima țãrii ? Nu tot ei ? Exact ca în bancul cu soția care, la nervi, îi aruncã bãrbatului în cap cu o farfurie, iar dupã ce lucrurile se liniștesc iar ea îi panseazã capul spart, îl întreabã compãtimitor: CE TE-AI FI FÃCUT TU FÃRÃ MINE !? Toatã povestea asta grețos-electoral-siropoasã, cu nuațe drãgãstoase de roz și albastru de metil liniștitor, de pe afișele ARD-ului, mã face sã vãd… portocaliu în fața ochilor, de-mi vine sã pun mâna pe ciomag și sã îi fugãresc pe candidați prin piețele și parcurile unde se prefac cã le pasã de noi, împãrțind pixuri și calendare.  Pãi unde e urarea vostrã portocalie mã javrelor SÃ TRÃIM BINE ? Am ajuns iarãși la vorba aia amarã din socialism, cã POPORUL ROMÂN TRÃIEȘTE BINE… PRIN INTERMEDIUL REPREZENTANȚILOR SÃI ?!  Ce e haios la javrele astea e cã acu, cã au alt nume, evident cã și ei, sunt ALȚII. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. La fel cum în 96 deziluzia de Constantinescu ne promitea cã fâsâiala de Convenție Democratã are 50.000  de “specialiști” cu care sã ne ducã la sapã de lemn, acuma PDL-ul încearcã sã ne ARDã din nou, cu țeapa de pe afișul care afirmã pompos: NOI AVEM 75% OAMENI NOI !!! Mã întreb eu, care dintre ei este nou ? Blaga, fost guvernant, sau MRU – și el fost prim-ministru ? Ãștia chiar ne cred idioți !???  Pe lângã faptul cã ambele pocitanii aratã pe afișe  de parcã au murit alaltãieri, șaptele ãla se vede ca și cum n-ar fi. Probabil cã și aici, “gura pãcãtosului, adevãr grãiește”, iar bãieții ãștia au și ei un 5% oameni noi: portarii și șoferii de la partid, care se vãd în fundal; chipuri fãrã identitate. Însã dacã cei “care conteazã” au rãmas cele douã hoituri politice din prim plan, mã îndoiesc profund cã vor reuși sã reporneascã vreo inimã, cu atât mai puțin inima României, pe care tot ei au dus-o la infarct. În rest, au rãmas aceeași familie FSN-istã-PSDR-istã-PDL-istã, unitã îj jurul ciolanului. Iar la alegeri vor scoate cât se vede pe afiș: un 5% maxim.  Dar sã nu fim rãi (chiar de tot) și sã analizãm oferta lor, așa cum fac gospodinele la piațã. Așa, dupã culoare, cât de “proaspãt” vi se pare un candidat expus la galantar în culorile astea vineții ? Mie mi se pare cam “expirat”. Acu, mulți o sã se întrebe: bine bine, dar de ce se repetã faza cu poziționarea culorilor roșu (roz) și albastru pe fundalul candidaților ARD !? Pãi vã spun eu: staff-ul de campanie al acestor disperați de putere au angajat psihologi care le-au dat sfatul despre cum sã manipuleze subconștientul privitorilor neavizați. Simbolic, stânga reprezintã trecutul, iar dreapta, viitorul. Toți candidații sunt poziționați imperceptibil cu fața spre dreapta (dacã nu credeți, comparați dimensiunea urechii stângi cu cea dreaptã !), iar stânga (trecutul) are culorile disperãrii și nemulțumirii (roșu – culoare caldã), pe când dreapta (viitorul) are culoarea albastrã (evocã liniște, calm, siguranțã). Subliminal de-a dreptul ! Trecem acu la USL-iști. Ãștia sunt pesedeii, copii atei ai lui Ion Ilici Iliescu, care încearcã și ei sã își piardã urma în memoria colectivã, cu o nouã demunire: Uniunea Social Liberalã !  Bãieții ãștia sunt tot ãia care la localele trecute, parodiau în afișele lor  glumețe “cina cea de tainã” în jurul ciolanului electoral: Pe ei, viața în comunism i-a învãțat cã Dumnezeu și Pronia Cereascã nu existã. Norocul ți-l faci singur, cu cei de teapa ta. Așa cã ei cred în echipa unitã în jurul ciolanului. No comment !  Și dacã tot au îngropat România în 22 de ani de jaf, furãciune și “democrație originalã” – vorba lui Iliescu, s-au gândit cã poate îi votãm sã ne facã și priveghiul:  Acești hoitari ai României se afișeazã numa zâmbete pe niște afișe cu semnale publicitare de tipprodus cu certificat de calitate(sigiliul roșu –stânga sus) și cu sloganuri de tipulavem reduceri !(rahatul cu Marea reunire…). Pe afișul de mai jos, par examplu, candidatul Chirițã pozeazã în profu de istorie care îl îndeamnã pe alegãtorul care n-a fãcut destulã istorie la școalã sã vinã la niște ore suplimentare ( capitolul Marii Uniri), pentru bac. Dar cea mai tare fazã mi se pare aia cu “2012 – anul victoriei”, de parcã USL-ul înscris la alegeri vine dintr-un univers paralel, în care Iliescu e mai tânãr cu 50 de ani, Nãstase nu e la bulãu, ci la Cotroceni, iar referendumul contra lui Bãsescu l-a trimis pe marinar înapoi la condus vaporașe pe Bosfor. Dacã ce a fãcut USL-ul anul ãsta e “victorie”, înseamnã cã, ori sunt masochiști, ori le place sã și-o fure de la toatã lumea. Sau, poate cã virusul Prostãnacului a molipsit tot partidul și au ajuns cu to(n)ții sã sarã și sã savureze victoria înainte de rezultatul votului, ca la prezidențialele de acu 4 ani. Trãiascã și Poporu… Nu pot sã trec peste un afiș al PP-DD-ului, care exprimã mai mult ca orice alt material al acestui partid spiritul fondatorului sãu: ideea de kitsch vizual dusã la extremul sãu (oare o exista așa ceva !?). Cred cã poza de mai jos nu mai are nevoie de prezentare sau comentarii:   Probabil cã Dan Diaconescu a fãcut un casting serios pentru a-l gãsi pe acest demn moștenitor al familiei Adams și a-l propulsa la funcția de Senator pentru Colegiul 6. Mie personal, mi-ar fi fricã sã urc în lift seara, doar eu cu domnul… viitor senator. Dar cine știe ?! Poate sunt eu prea sensibil. În rest, domnu Dan, ține-ți-o tot așa ! Da-ți-le-n cap la ciocoi și votați-ii pe moroi ! (ptiu, cã fãcui și o rimã ! sper sã nu ajungã sloganu de campanie al candidatului mai sus prezentat).  Aș mai avea multe alte exemple de prezentat, agresiuni aduse nervului optic și așa stresat, dar mã opresc aici în seara asta. O noapte liniștitã, fãrã vise ! Bâlciul “campanie de alegeri parlamentare 2012” v-a fost prezentat de Rapcea Mihai]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer