comentariu rapcea.ro: preiau cu deosebit interes seria de articole începutã de George Bara pe NapocaNews despre istoricul mișcãrilor de dreapta de dupã 89. Astãzi, episodul “Forumul Creºtin Noua Dreaptã: primii cinci ani”. Pe alocuri, în preluarea episoadelor ce urmeazã, voi posta și propriile observații și comentarii, acolo unde este cazul. În general, materialul este corect din punct de vedere faptic, motiv pentru care l-am apreciat ca atare și am decis preluarea lui.

A nu se confunda cu Partidul Dreapta Naþionalã, fondat de Radu Sorescu în anii 90, Noua Dreaptã a fost fondatã în anul 2000 sub forma unei organizaþii non-guvernamentale de cãtre Tudor Ionescu, la Bucureºti. Forumul Creºtin Noua Dreaptã, aºa cum s-a numit organizaþia naþionalistã la începuturi, a luat naºtere dupã ce tãnãrul bucureºtean Tudor Ionescu, student la Drept, a pãrãsit Partidul Pentru Patrie ºi a decis înfiinþarea unei organizaþii naþionaliste pentru tineret, dupã model european. comentariu rapcea.ro: prezentarea schematicã, într-o singurã frazã, a momentului de început al Noii Drepte, pãcãtuiește prin omisiuni, probabil din lipsa de informații întrucât la acel moment autorul articolului nu se alãturase încã Noii Drepte. Dintru început, autorul articolului îl pune în centrul poveștii pe Tudor Ionescu, ca și cum apariția Forumului Creștin Noua Dreaptã este rezultatul inițiativei exclusive a acestuia. Trebuie amintit faptul cã în perioada 1999-2000 existau mai multe organizații cu caracter naționalist, cu destule dizidențe neo-legionare (nu trebuie uitat aici un alt auto-intitulat “lider” al Mișcãrii Legionare, Șerban Suru), iar Tudor Ionescu era mai apropiat PUNR-ului și PRM-ului (gen. Mircea Chelaru, Mircea Dogaru, Ion Coja, Lucian Bolcaș) decât de Partidul Pentru Patrie. Noua Dreaptã, o organizaþie dupã modelul european – A Treia Poziþie Internaþionalã Partidul pentru Patrie, înfiinþat în anul 1993 ca ºi continuator al Partidului Totul Pentru Þarã de cãtre Corneliu Zelea Codreanu ºi generalul Gheorghe Cantacuzino Grãnicerul în 10 decembrie 1934, era în anul 2000 un partid care nu se sfia sã se afiºeze ca fiind legionar, ca ºi acum, de altfel. Fondat la 30 ianuarie 1993, Partidul pentru Patrie este creaþia vechilor legionari Nistor Chioreanu, Virgil Mateiaº, Puiu Atanasiu, Nicu Pãun, Nelu Rusu, Neculae Purcãrea. Partidul l-a coptat mai târziu în conducere chiar ºi pe Ion Gavrilã Ogoranu, actorul Ernest Maftei, Mircea Nicolau ºi pe actualul secretar general, imaginea publicã a partidului, profesorul de geografie Florin Dobrescu. Una din iniþiativele mai aparte ale Partidului pentru Patrie a fost construirea unui sediu propriu în Bucureºti, pe strada Veseliei nr. 21 din Ferentari (Bucureºti), proiect finalizat în anul 2000. Într-una din pozele de la ceremonia de inaugurare este suprins ºi tânãrul Tudor Ionescu, membru al partidului, dar ºi al unui cuib legionar care funcþiona în cadrul partidului. Motivul pentru care Tudor Ionescu a decis sã înfiinþeze propria organizaþie naþionalistã þin mai degrabã de opþiuni personale ºi a specula pe aceastã temã, dupã 12 ani, nu mai are rost. Putem însã sã þine cont de contextul miºcãrilor naþionaliste din anul 2000. Partidul pentru Patrie, un partid care se declara fãþiº legionar nu avea niciun impact politic real ºi nu reuºea sã obþinã, la alegerile la care participa, vreun mandat. În acest timp Europa era cuprinsã de revirimentul organizaþiilor naþionaliste de tineret, care adoptau un nou model de acþiune ºi o ideologie care lãsat în urmã nazismul ºi de multe ori chiar ºovinismul. Forza Nuova din Italia, Falanga din Spania, NOP din Polonia, NPD din Germania, dar ºi Zorii Aurii din Grecia, gruparea care a ajuns în parlamentul elen în anul 2012, erau miºcãrile naþionaliste din Europa care reprezentau noul val, al cele de-a Treia Poziþii internaþionale, anticomuniste ºi anticapitaliste, patriotice, identitare ºi revoluþionare. Cel mai probabil aceste miºcãri au reprezentat modelul pe care Tudor Ionescu a dorit sã îl urmeze. Într-o Românie în care puþinele organizaþii ºi partide naþionaliste se preocupa în primul rând a se certa pe tema continuitãþii legionare, Forumul Creºtin Noua Dreaptã a reprezentat un pas înainte. Noua Dreaptã avea sã formeze mai târziu European Naþional Front (ENF), o organizaþie umbrelã care cuprindea toate aceste partide ºi miºcãri. Comentariu rapcea.ro: Pentru corectitudinea informației, ar trebui spus cã Forumul Creștin Noua Dreaptã nu a fost fondat de Tudor Ionescu. La origini, Asociația respectivã s-a numit Forumul Creștin Piața Universitãții, înființatã prin `96 de Octavian Rãdulescu și infiltratã ulterior de grup de așa-ziși revoluționari cu pedigree securist, care au și sabotat-o.  Asociația a fost preluatã la sfârșitul lui 1999, de grupul lui Tudor Ionescu, care i-a și schimbat denumirea în Forumul Creștin Noua Dreaptã. Sediul organizației – stabilit pentru scurtã vreme la sediul Partidului Necomuniștilor (din blocul de pe Calea Victoriei), a fost mutat în blocul de lângã Cișmigiu, în spațiul obținut de Vatra Româneascã și oferit cu mãrinimie de cãtre dl. Coja (2000-2011). Am pierdut acel sediu pentru cã, deși aveam cu toții bani de bere la orice orã, în toți acești 10 ani nu am fost în stare sã achitãm chiria modicã și utilitãțile…  Paternitatea proiectului naționalist ca și principalele direcții i-au aparținut mai mult lui Dan Ghițã (provenit dintr-o familie cu descendențã legionarã), care la momentul la care l-am cunoscut eu (în 2000) era cel care dãdea direcția ideologicã a grupului, redactând majoritatea materialelor de început. Este drept, Tudor Ionescu a fost cel care s-a ocupat din punct de vedere organizatoric de preluarea asociației sub noua denumire, datoritã relațiilor apropiate cu persoanele numite mai sus (din PUNR, PNR și Vatra Româneascã), însã la acea vreme era în plinã formare ideologicã alternând între curentul Oi punk, Landser, scrierile rasiste ale lui David Duke și legionarism.  Primul an: alegerea ideologiei ºi primele acþiuni Potrivit unor persoane care acum nu mai fac parte din Noua Dreaptã, decizia de a urma un model naþionalist sau altul nu a fost fãcutã din momentul zero al fondãrii. Venind dintr-un mediu legionar, Tudor Ionescu a cochetat, potrivit acestor surse, cu adoptarea unui model naþionalist mai radical, de tip skinhead. Acest model era acceptat în Europa în rândul partidelor ºi miºcãrilor menþionate mai sus, iar în România încã nu se adoptase OUG din 2002, care interzicerea organizatiilor si a simbolurilor cu caracter fascist, rasist si xenofob si prevenirea cultului pentru persoanele vinovate de savirsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii. Aceastã dilemã avea sã se sfârºeascã definitiv în 2002, o datã cu reþinerea lui Grigore Opriþã, unul dintre liderii Noii Drepte, pentru propagandã naþionalistã. Modelele de urmat radicale din Europa, care se menþineau în viaþã în principal datoritã fenomenului imigraþionist, nu aveau prizã în România, nu aveau nici rãdãcini ºi tradiþie ºi erau, în fond, netolerate de cãtre statul român. Noua Dreaptã avea sã termine cochetãria cu fenomenul skinhead ºi sã se îndrepte tot în direcþia legionarã, susþinutã cu putere de cãtre unii dintre membri fondatori. Comentariu rapcea.ro: Este adevãrat, tinerii români nu au percutat la mesajul rasist și xenofob – însã nu din cauzã cã ne lipsea fenomenul imigraționist. România are propria sa nișã de xenofobie la adresa țiganilor și a subculturii lor. Problema era cã dupã 45 de ani de teroare comunistã și încã 10 ani de neo-comunism și conformism, în urma acestei selecții “naturale” în care orice cap ieșit deasupra mulțimii era retezat, tinerii cu inițiativã luaserã calea strãinãtãții, iar cei rãmași erau prea puțin dispuși la sacrificii în numele unor idealuri identitare și naționale, cu atât mai puțin atrași spre acțiuni violente împotriva unor minoritãți. Grigore Oprițã nu a fost singura victimã a experimentului Noua Dreaptã. Urmãrit penal a mai fost și Andrei Molnar, un tânãr repatriat din Franța, promotor al ideilor rasiste ale extremismului francez. Deși aparent Noua Dreaptã se afișa cu un mesaj dur la adresa țiganilor, militând pentru metode radicale la adresa acestora, dupã începerea urmãririi penale împotriva lui Oprițã și Molnar, Noua Dreaptã s-a dezis de aceștia (de Oprițã, datoritã unor neânțelegeri, Molnar a fost dezavuat pe motive… religioase) virând spre un extremism moderat, fiind scoase de pe site-ul Noii Drepte articolele referitoare la pericolul țigãnesc, care pricinuiserã plângeri penale la adresa conducerii Noii Drepte (în 2004-2006) din partea asociației țigãnești Rromani Criss. Prima acþiune publicã a Noii Drepte, un marº memorial devenit o tradiþiei între timp, la Tâncãbeºti, locul unde a fost asasinat în noaptea de Sf. Andrei 1938 Corneliu Zelea Codreanu, adunã sub 20 de persoane. Fotografia document este încã disponibilã pe site-ul oficial al organizaþiei, www.nouadreapta.org, o adevãratã resursã de istorie recentã. Tot în anul 2000 se legalizeazã în România homosexualitatea, iar Noua Dreaptã este printre primele organizaþii care iau poziþie, printr-o pichetare în faþa Senatului, la 30 iunie 2000. Aºa a arãtat anul 2000 pentru Noua Dreaptã, primul an de existenþã. Comentariu rapcea.ro: Poza de mai sus îmi trezește amintiri frumoase… Așa arãtam în adolescența mea (cel din fața lui Tudor). Bineânțeles, Nicu Calotã este cel din frunte, cum a fost de altfel la toate acțiunile ce necesitau curaj (coaie – pe românește) – vezi bãtaia de la primul Liberty Parade din București, de la Piața Romanã, bãtãile cu țiganii de la afișajele de noapte, fumigena aruncatã la Gay Fest (pentru care a fost dus la secție), etc. 2001 – 2005. Cazul Grigore Opriþã ºi Frontul Naþional European Dacã primele acþiuni ºi primele proiecte ale Noii Drepte nu mai sunt cunoscute decât de puþine persoane, în mare parte datoritã lipsei de presã online în România anilor 2000, membri fondatori ºi-au fãcut marcate personalitãþile, mai ales prin proiectele lor conexe sau prin activitãþile în care s-au implicat dupã pãrãsirea organizaþiei. Nicu Calotã, un tânãr Bucureºtean, care a fost pentru multã vreme vicepreºedinte al organizaþiei, a fondat trupa pe rock naþionalist Brigada de Asalt, dupã care a pãrãsit organizaþia ºi a fondat gruparea Alianþa Naþionalã, cu o agendã agresivã îndreptatã spre Noua Dreaptã ºi Partidul pentru Patrie. Despre aceastã organizaþie ºi despre membri ei voi scrie în episoadele urmãtoare. Comentariu rapcea.ro: nu pot sã nu sancționez dezinformarea pe care autorul articolului o încearcã, cu privire la Alianța Naționalã. Afirmația privind “agenda agresivã” a acestei uniuni de ONG-uri împotriva Noii Dreptei și a Partidului Totul Pentru Țarã este cel puțin hazardatã. Invers, am putea afirma cu mai multã certitudine cã cele douã sus-numite organizații s-au simțit amenințate de o alianțã formatã de foști membrii, militanți și simpatizanți ai ND și PPP, care pãtrundeau pe nișa naționalistã ocupatã formal și ineficient pânã atunci de cele douã formațiuni mai sus menționate. Deși toate încercãrile de unificare a ND și PPP în acțiuni și proiecte politice eșuaserã pânã atunci datoritã orgoliului și lipsei de viziune politicã a liderilor celor douã formațiuni, în mod surprinzãtor aceștia s-au aliat când a venit vorba de a “combate” într-un singur glas nou apãruta Alianțã Naționalã, denigrând-o și încercând pe toate cãile sã împiedice aderarea de noi membri la aceastã formațiune (vezi cazul Pro-Vita și modul în care au fost îndepãrtați din Alianța Naționalã). În plus, la fel de straniu apare și status-quo-ul tacit al liderilor celor douã formațiuni (ND și PPP) de a nu primi (reciproc) “trãdãtorii” ce plecau dezamãgiți de la una din cele douã formațiuni și doreau sã treacã la cealaltã. Cu alte cuvinte, fiecare “stãpân” pe “moșia” lui. Un al lider al organitzaþiei, Bogdan Stanciu, avea sã devinã fondatorul primei agenþii de presã alternative online din România – Altermedia –(alãturi de Dan Ghiþã) ºi avea sã se implice, dupã pãrãsirea organizaþiei, în Fundaþia Pro Vita, filiala Bucureºti, cea ma importantã organizaþie creºtinã pro-natalitate ºi anti-avort din România. Între anii 2001 ºi 2005, manifestãrile Noii Drepte încep sã capete o direcþie, cu toate cã majoritatea sunt reacþii la evenimente interne ºi externe. Primul protest împotriva înstrãinãrii zãcãmintelor de la Roºia Montanã, în 2001, înainte de apariþia ecologiºtilor de serviciu, cu obiective ascunse ºi sponsori la fel de dubioºi ca ºi RMGC. Luãri de poziþie împotriva prozelitismului sectar ºi homosexual, tabere naþionaliste, devenite evenimente anuale, dar ºi apropierea de organizaþiile naþionaliste europene. În anul 2002, de exemplu, ND participã la tabara naþionalistã europeanã SwordnCross din Polonia, alãturi de organizaþia NOP, eveniment marcat în numãrul 5 al revistei Noua Dreaptã. Comentariu rapcea.ro: acest comportament reactiv al Noii Drepte se datoreazã în exclusivitate lui Tudor Ionescu, care percepea orice inițiativã mai amplã de modificare a direcțiilor de acțiune ale ND, ca pe o amenințare directã la adresa autoritãții lui în organizație, fapt ce a și cauzat plecarea din organizație a multor membrii și simpatizanți. Exemplul meu personal este edificator. Iatã propunerile mele pentru Planul de acțiune al Noii Drepte pe anul 2009, COMUNICATE ÎN SCRIS pe mail la sfârșitul lui 2008 celorlalți membrii din conducerea ND. Menționez cã am avut și alte inițiative organizatorice, de reformare a ND în trecut (exprimate verbal). NICI UNA DINTRE ELE NU A FOST INCLUSà ÎN PLANUL DE ACȚIUNE PE NOUL AN. Cel care a respins mereu, FÃRà EXPLICAȚII propunerile, a fost “frâna” Tudor Ionescu. Iatã materialul: “Propuneri pentru planul de actiune 2009     Din punct de vedere ideologic ºi organizatoric, Noua Dreaptã trebuie sã se dezvolte în noul an, în urmãtoarele direcþii:   I. Acþiune Politicã:   trebuie urmãritã cu atenþie evoluþia situaþiei la nivel social, economic ºi politic, atât pe plan naþional cât ºi internaþional, ºi reacþionat pe cât posibil RAPID, la timp. Acest lucru presupune acþiuni pe mai multe nivele: –          comunicate de presã privind poziþia organizaþiei faþã de cele de mai sus. –          Conferinþe de presã pe temele mai importante. –          Mitinguri, pichetãri, memorii, cereri de audienþã, ieºiri în mass-media (atunci când ni se oferã prilejul) pe temele arãtate mai sus. –          Menþinerea la zi a informaþiilor de pe site (publicarea la loc vizibil, central, a comunicatelor de presã, anunþarea DINAINTE a acþiunilor) –          Înregistrarea partidului.   Trebuie înþeleasã necesitatea acestor acþiuni politice, la momentul potrivit, reacþia rapidã la evenimente, ca pe un mod de: – a mentine membrii in contact cu realitãþile politice – a „acoperi” lipsa în plan politic a unei opoziþii de dreapta – a atrage noi membri (în condiþiile în care mulþi noi veniþi se plâng de lipsa de „acþiune” politicã, de reacþie la evenimente, de implicare în treburile þãrii). – a cãuta ca, chiar ºi din „opoziþie”, din afara instituþiilor, se echilibrãm balanþa în ceea ce priveºte luarea unor hotãrâri importante pentru Naþiune ºi Þarã (lobby în favoarea unor mãsuri, implementãrii unor idei, respectãrii unor drepturi).   II. Mãsuri organizatorice generale:   faþã de o astfel de programã, organizarea Noii Drepte necesitã – în opinia mea, o serie de schimbãri radicale: –          apreciez cã sistemul cuiburilor ºi cetãþuilor nu mai este viabil în forma actualã, fiind depãºit de necesitãþile actuale. ND trebuie sã îºi construiascã un schelet organizatoric modern, care sã rãspundã nevoilor enunþate la primul punct. –          Propun (pe lângã menþinerea cuiburilor ºi cetãþuilor) punerea accentului în principal pe rolul departamentelor, care ar fi bine sã înceapã sã existe inclusiv la nivel de filiale, ºi sã funcþioneze dupã urmãtoarele principii: Principiul Compartimentãrii ºi Principiul Responsabilizãrii. Compartimentarea presupune ca fiecare departament sã funcþioneze autonom, cu mijloace de personal pe cât posibil, proprii. Responsabilizarea presupune ca fiecare departament sã îºi asume rãspunderea pentru acþiuni, sã acþioneze cu maturitate, fãrã a mai aºtepta Ok-ul de la Conducerea centralã. Este vorba de a nu mai pierde timp cu feedbackul, ci de a reacþiona prompt, atunci când împrejurãrile o cer. Ar fi de dorit ca Organizaþia sã aibã asigurat, pe cât posibil, un serviciu de permanenþã la toate departamentele, pentru a asigura continuitatea activitãþilor. Sper ca aceste mãsuri sã ducã la implicarea în departamente a unui numãr cât mai mare de membrii, sã nu mai fim în situaþia de a avea doar responsabili pe departamente – ºi atât ! Nici o organigramã a acestor departamente, nici un plan de acþiune pentru ele, nici un membru inclus în activitatea acestora.   De aceea, apreciez cã fiecare departament trebuie sã aibã minim 2 membrii (în afarã de responsabilul de departament), care sã poatã asigura continuitatea, ºi urmãrii permanent ducerea la îndeplinire a planului de acþiune al departamentului respectiv.   O altã mãsurã importantã, care e de naturã sã asigure comunicarea între membrii ºi departamente, ar fi aceea de a se realiza o schiþã a organigramei organizaþiei, cu membrii fiecãrui departament ºi datele lor de contact (e-mail, telefon, etc.), pentru a uºura comunicarea între departamente.   1. Departamentul Juridic: Componenþã: Mihai Rapcea, Daniela Ghiþulescu, al treilea membru lipseºte…   Obiective: – asigurarea unei baze de date legislative (broºura activistului) –          redactarea de contestaþii, plângeri, cereri, memorii, în raport cu autoritãþile –          asigurarea pe cât posibil a unei asistenþe juridice a membrilor, în desfãºurarea activitãþlor organizaþiei. –          Asigurarea cadrului legal de desfãºurare a activitãþilor (înregistrarea filialelor, etc.) –          Asigurarea unei opinii întemeiate în drept în ceea ce priveºte valorile apãrate de ND. Propuneri de Acþiuni concrete pentru 2009: – memoriu ºi cereri audienþã la Ministerul Afacerilor Externe (situaþia românilor din afara þãrii). – strângerea din teritoriu a listelor cu semnãturi pentru înregistrarea partidului, coordonarea eforturilor pentru finalizarea strângerii de semnãturi. – finalizarea demersurilor pentru înregistrarea filialelor. – organizarea de ºedinþe/cursuri cu membrii care doresc sã se informeze, cu privire la: Principalele instituþii ale Statului (componenþã, mod de funcþionare, atribuþii), drepturi ºi obligaþii cetãþeneºti, ce înseamnã un partid ºi ce este lupta politicã. – acþiune în justiþie împreunã cu mai multe organizaþii ºi cetãþeni, având ca obiect constatarea nulitãþii contractului de privatizare a Petrom (am aduce înapoi statului Român 5 miliarde de euro anual – ar fi soluþia anti-crizã pt. România, am avea bani pt salariile profesorilor, pensii, asigurãri sociale, etc.) – susþinerea din punct de vedere juridic a activitãþilor ºi necesitãþilor celorlalte departamente (informaþii legislative, modele de memorii, acorduri de asociere cu instituþii publice, modele de programe, etc.).   – Nu în ultimul rând, comunicarea cãtre departamentul de relaþii cu presa, a stadiului derulãrii programelor, a calendarului acþiunilor, pentru a putea fi fãcute publice în timp util.   2. Departamentul relaþii cu presa: Componenþã actualã cunoscutã: Coordonator – Goran Mrakici, mai trebuie membrii –          sã asigure comunicate de presã actuale, cu poziþia organizaþiei faþã de temele la zi ale agendei politice naþionale ºi internaþionale; –          organizarea de conferinþe de presã pe temele de importanþã majorã –          realizarea unei baze de date cu contacte din presã, aprofundarea unor relaþii conrdiale, personale, cu oameni din presa, în scopul asigurãrii unui spaþiu media cu o vizibilitate cât mai mare. –          Publicarea pe site-ul organizaþiei a comunicatelor de presã. Propuneri de Acþiuni concrete pentru 2009: –          comunicat de presã pe tema atacãrii Palestinienilor din Fâºia Gaza de cãtre Israel –          comunicat de presã ºi campanie de promovare a acþiunii în justiþie împreunã cu mai multe organizaþii ºi cetãþeni, având ca obiect constatarea nulitãþii contractului de privatizare a Petrom (am aduce înapoi statului Român 5 miliarde de euro anual – ar fi soluþia anti-crizã pt. România, am avea bani pt salariile profesorilor, pensii, asigurãri sociale, etc.) –          comunicate de presã cu privire la depunerea de memorii, solicitãri de audienþã, pichetãri, mitinguri (publicate cu cel puþin 3 zile înainte de eveniment, mãcar pe site-ul organizaþiei).     3. Departamentul pentru Romanii din Afara Granitelor: Componenþã actualã cunoscutã: Coordonator – Tiberius Domozinã, mai trebuie membrii Propuneri de Acþiuni concrete pentru 2009: –          sã asigure legãtura cu organizaþii ºi reprezentanþii românilor din afara þãrii; –          sã fie la curent cu problemele ºi nevoile comunitãþilor româneºti din afara þãrii –          sã creeze o bazã de date cu persoane ºi contacte din comunitatea românilor din afara þãrii –          sã gestioneze fondurile necesare ajutorãrii/susþinerii necesitãþilor românilor din afara þãrii –          sã asigure transmiterea cãtre românii din afara þãrii a lucrurilor strânse pentru aceºtia. –          Sã organizeze tabere pentru copiii din familiile de români din afara þãrii, prin: a)      angrenarea unui program de vacanþã, în care cât mai multe familii de români sã primeascã pe perioada vacanþei, copii din familii de români din afara þãrii b)      contactarea Ministerului Turismului, realizarea unui parteneriat cu acesta, a unui program comun pentru a aduce în tabere ºcolare din România, la preþuri subvenþionate, copii romani din afara þãrii. c)      Contactarea Patriarhiei Române, a ministerului Cultelor în vederea unui parteneriat, a derulãrii unui program comun pentru pelerinaje organizate pentru românii din afara þãrii la mãnãstiri din România. d)      Parteneriat cu Ministerul Învãþãmântului pentru organizarea de schimburi de experienþã între profesori/elevi de la ºcoli româneºti din afara þãrii ºi ºcolile din þarã.   – Nu în ultimul rând, comunicarea cãtre departamentul de relaþii cu presa, a stadiului derulãrii programelor, a calendarului acþiunilor, pentru a putea fi fãcute publice în timp util.   4. Departamentul pentru lupta culturalã: Componenþã actualã cunoscutã: Coordonator – Alexandru Nãstase, mai trebuie membrii –          organizarea de comemorãri, marºuri, conferinþe, aniversãri ºi sãrbãtoriri a unor momente importante din punct de vedere istoric, naþional ºi identitar. –          Elaborarea unor materiale care sã rãspundã atacurilor identitare la care sunt supuse permanent valorile culturale româneºti.   – Nu în ultimul rând, comunicarea cãtre departamentul de relaþii cu presa, a stadiului derulãrii programelor, a calendarului acþiunilor, pentru a putea fi fãcute publice în timp util.   5. Departamentul pentru lupta ecologicã: Componenþã actualã cunoscutã: Coordonator – Marian Gârbã, mai trebuie membrii Propuneri de Acþiuni concrete pentru 2009: –          strângerea de informaþii cu privire la acþiunile iresponsabile ale UDMR-ului prin vandalizarea ºi despãdurirea iresponsabilã a pãdurilor –          redactarea unui raport pe tema mediului, cu propuneri concrete –          Parteneriat cu Ministerul Mediului, realizarea unor programe comune, ale filialelor/ ºi sau ºcolilor, liceelor, de ecologizare a unor parcuri, pieþe din oraºe, sau organizarea unor drumeþii montane pentru adunarea gunoaielor de pe munte (ar aduce mai mulþi membrii în organizaþii, ar duce la strângerea relaþiilor de camaraderie între membrii). – Nu în ultimul rând, comunicarea cãtre departamentul de relaþii cu presa, a stadiului derulãrii programelor, a calendarului acþiunilor, pentru a putea fi fãcute publice în timp util.   6. Departamentul pentru recrutãri: Componenþã actualã cunoscutã: Coordonator – Mihai Tuburlui, mai trebuie membrii. –          verificarea cererilor de înscriere on-line –          asigurarea contactului RAPID cu noii membrii –          verificarea modului corect de abordare al noilor veniþi de cãtre membrii implicaþi în recrutãri. –          Identificarea disfuncþionalitãþilor prin crearea unui raport cu informaþii de la fiecare filialã privind numãrul de cereri de adeziune ºi rezultatul concret (când s-a rãspuns adeziunilor, când a avut loc contactul cu aderentul, cine a luat contactul, dacã s-a continuat, etc.). Realizarea profilului ideal al noilor membrii, lista aºteptãrilor pe care aceºtia le au de la Organizaþie.   Propun înfiinþarea unui departament pentru acþiune politicã, care sã aibã în atribuþii: –          întocmirea de rapoarte ºi informãri pe principalele teme la zi ale politicii interne ºi internaþionale –          propuneri de acþiune în plan politic (luãri de poziþie, comunicate de presã, etc.) –          pregãtirea membrilor pentru acþiunea la nivel politic.” La aceastã tabãrã a participat ºi secretarul general al organizaþiei, Grigore Opriþã, care avea sã devinã în acelaºi an primul român acuzat (ºi apoi condamnat) pentru propagandã ºi instigare la urã ºi ºovinism, în baza ingratei ordonanþe 31 din 2002, emise de guvernul Adrian Nãstase dupã o vizitã în SUA. Opriþã, achitat dupã mulþi ani de procese, apare ºi în raportul SRI din anul 1995, ca incitator la acþiuni extremiste. Secretarul general al Noii Drepte editase o carte intitulatã Garda de Fier ºi era acþionar al o firmã de traduceri tehnice intitualatã Arbeit MF. În anul 2003 Noua Dreaptã participã la fondarea Frontului Naþional European în Polonia, în urma unei reuniuni din 21 iunie. Organizaþiile fondatoare au fost: Renasterea Nationala a Poloniei (NOP / Polonia), Miscarea pentru Unitate Nationala (HNS / Republica Ceha), Comunitatea Slovaca (SP / Slovacia) si Noua Dreapta (ND / Romania). Mai târziu aveau sã adere la ENF ºi NPD din Germania, un partid încã activ ºi cu reprezentanþi locali ºi în guvernele landurilor, Forza Nuova, o miºcare de tineret italianã formatã dupã model legionar, Falanga din Spania ºi Zorii Aurii din Grecia. Organizaþii ca Alianþa Naþionalã din Bulgaria ºi Partidul Reformator din Portugalia aveau sã devinã grupãri afiliate. Frontul Naþional European a avut chiar si un membru în Parlamentul European. Roberto Fiore, liderul Forza Nuova, a devenit membru al PE dupã ce Alessandra Mussolini, nepoata lui Benitto Mussolini, a renunþat la postul de europarlamentar în 2004 obþinut cu Alternativa Socialã (Forza Nuova, Liberta di Azione, Fronte Nazionale). Ca o ironie, grupul naþionalist format în cadrul Parlamentului European numit ITS Identitate, Tradiþie, Suveranitate, s-a desfiinþat dupã ce Mussolini a fãcut remarci xenofobe la adresa românilor. Vadim Tudor ºi el membru al ITS cu România Mare, alãturi de UKIP din Marea Britanie, Frontul Naþional al lui Le Pen, Ataka din Bulgaria, Fiama Tricolore din Italia, Vlaams Belang din Belgia ºi Partidul Libertãþi la lui Jorg Haider din Austria, a decis scoaterea PRM din grup. Retragerea lui Vadim Tudor a desfiinþat oficial ITS cu cei 23 de membri ai sãi în 14 noiembrie 2007. Noua Dreaptã avea sã participe activ la structurarea ºi acþiunile ENF pânã în anii 2007-2008. Apropierea a fost în mod special faþã de NPD din Germania, Falanga din Spania, Forza Nuova, dar ºi faþã de Zorii Aurii din Grecia. Relaþiile cu NPD – Nationaldemokratische Partei Deutschlands,  au fost create ºi menþinute de cãtre Claudiu Mihuþiu, reprezentantul Noii Drepte cu relaþiile externe, care locuia în Germania (Mannheim) ºi avusese legãturi cu Mircea Dimitriu, secretarul general al Miºcãrii Legionare. Mihuþiu, care se alãturã ND în 2003, deveni în scurt timp unul dintre liderii influenþi ai organizaþiei. Din pãcate, suferã un accident groaznic în anul 2006, care îl paralizeazã de la brâu în jos. Lupta sa activa în cadrul ND mai suferise ºi dupã ce familia sa fusese agresatã, iar el însuºi fusese atacat în stradã de cãtre anarhiºtii nemþi, ca urmare a participãrii sale la unele acþiuni al NPD în Germania. Claudiu Mihuþiu a tradus ºi publicat în limba germanã Cãrticica ªefului de Cuib, scrisã de Codreanu, în anul 2006 la editura germanã Regin Verlag. Frontul Naþional European începe sã îºi piardã din unitate începând cu anul 2007 ºi astãzi putem spune cã aceastã organizaþie-umbrelã nu mai existã. Falia dintre partidele ºi organizaþiile nepolitice din ENF a crescut tot mai mult, mai ales în momentul accederii Forza Nouva în Parlamentul European. Dar cel mai important motiv a fost accederea Jobbik în Parlamentul de la Budapesta ºi în Parlamentul European. Apropierea unor partide ºi organizaþii membre la FNE de Jobbik ºi chiar de HVIM, mai ales a italienilor ºi francezilor, a dus la o denigrarea a relaþiilor cu fondatorul FNE, organizaþia Noua Dreaptã, care ºi-a canalizat energiile în anii 2007 – 2012 în principal pentru combaterea revizionismului maghiar ºi apropierii de Basarabia. Comentariu rapcea.ro: iarãși, se exagereazã rolul lui Tudor Ionescu în apariția alianței ENF și în general în menținerea legãturilor cu alte organizații naționaliste din strãinãtate. Cristi Dumitriu și Nicolae Calotã au fost cei care au întreținut legãturile cu organizațiile naționaliste europene, inclusiv la ședința de fondare a ENF din Polonia. Tudor Ionescu a început mult mai târziu sã viziteze alte organizații naționaliste din strãinãtate, pe baza contactelor fãcute de Calotã, Mihuțiu și Dumitriu și mai târziu, Tiberiu Domozinã.  Noua Dreaptã ºi experienþa politicã Chiar dacã ND s-a înfiinþat ca un ONG, cu scopul declarat de a deveni o miºcare naþionalistã ºi antipoliticianistã, anul 2004 o surprinde candidând alãturi de PNDC. Apoi urmeazã cunoscuta propunere a lui Gigi Becali de fuziune cu PNG, dar ºi unele tatonãri cu PP-DD, pe vremea când Dan Diaconescu era încã arestat.  Cine a convinsNoua Dreaptã sã candideze alãturi de PNDC, cine a sabotat planurile lui Gigi Becali ºi cine este personajul cheie care a dus la fondarea PP-DD, dar ºi la distrugerea Partidului Naþionalist, veþi afla în episodul urmãtor. George Bara – NapocaNews Comentariu rapcea.ro: așteptãm cu interes continuarea. Pânã una alta, candidatul Partidului România Mare pentru colegiul 6 Deva-Cîrjiți la pentru Camera Deputaților este nimeni altul decât un anume Tudor Ionescu… Coincidențã de nume ?! Nu prea cred, din moment ce omonimul sãu, Tudy Ionescu (amantul Oanei Zãvoranu) candideazã în altã parte… iar un al treilea Tudor Ionescu ar fi deja prea mult în politica româneascã. Eu îi urez candidatului PRM Tudor Ionescu succes deplin în alegeri și în ducerea pe culmile socialismului a naționalismului de tip vadimist. Pãcat cã nu și-a fãcut cunoscute simpatiile, prieteșugurile și orientãrile mai devreme. Putea sã aibã bunul simț ne lase sã fondãm un partid de dreapta, autentic, fãrã sã ne arunce în orientãri dubioase “de la stânga la dreapta” (mai degrabã invers – în cazul lui). “Spune-mi cu cine te însoțești, ca sã îți spun cine ești” – zice un vechi proverb românesc. Așa se face cã zilele trecute, la aniversarea zilei de naștere a escrocului Sever Mureșan, unul dintre devalizatorii de frunte ai Bãncii Dacia Felix, invitat la loc de cinste lângã acesta se afla același Tudor Ionescu, fapt ce aratã cã nu întâmplãtor ceea ce a mai rãmas din Noua Dreaptã își are sediul într-un imobil ce aparține aceluiași Sever Mureșan. Astfel se adeverește zicala cã orice râu se întoarce la origini… și orice lucru ascuns iese pânã la urmã la luminã.]]>