William Buckley, arhitectul conservatorismului american
Daca Edmund Burke a fost arhitectul conservatorismului britanic, William Buckley a fost arhitectul conservatorismului american. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui, prilej cu care tocmai a fost publicat un tom vast privind viața, activitățile, gândirea și influența masivă a lui Buckley asupra Americii.
Aparitie editoriala
Autorul cărții este Sam Tanenhaus, un intelectual influent profilat pe scrierea de biografii a marilor piloni ai societății civile americane, printre ei Ronald Reagan. I-a luat lui Tanenhaus 27 de ani să scrie cartea, titlul ei fiind Buckley: The Life and the Revolution that Changed America / Buckley: Viața și revoluția care au schimbat America. Cartea se apropie de 1.000 de pagini. [Recenzie: https://
Trăsătura personală a lui Buckley care i-a imprimat gândirea în conservatorismul american a fost atașamentul lui la creștinism și valorile creștine. Catolic, Buckley reducea toate aspectele vieții sociale, politice și economice ale Americii la creștinism. Evalua schimbările politice și sociale din perspectiva învățăturilor creștine. Având un fundament stabil și imuabil din această perspectivă, și nefiindu-i rușine să se afirme peste tot că este un gânditor al cărui gândire este influențată de creștinism, Buckley a fost profund respectat, dar și temut de oponenții lui intelectuali progresiști. În Buckley totul era previzibil, asupra aproape a totul, tocmai pentru că era creștin practicant.
Asta însă nu înseamnă că Buckley a fost icoană pe perete sau teolog. Ori fanatic. Dimpotrivă, în aprinsele dezbateri cu oponenții făcea gafe pe care le regreta. (Uneori își eticheta oponenții drept „queer”, un termen vulgar la adresa persoanelor care suferă de confuzie sexuală, dar un cuvânt frecvent folosit la vremea aceea). Dar din perspectiva moralității și integrității morale nu i se putea reproșa nimic.
Crescut in mediu crestin
Buckley a fost un om de succes pentru că a provenit dintr-o familie creștină care accentua apartenența la o comunitate creștină, disciplină spirituală, educația și respectul față de om și demnitatea lui. Dar, faptul că s-a născut într-o familie de oameni super bogați, a ajutat. Asta l-a ajutat în primul rând să facă studiile la cele mai prestigioase școli ale Americii. Rădăcinile biologice ale lui Buckley sunt în Texas și Louisiana, în fermecătorul Sud al SUA. Tatăl lui Buckley, un catolic practicat și pasionat pentru credință, a fost un om de afaceri de succes. A avut afaceri în domeniul petrolului și al gazelor naturale în primul sfert al secolului trecut, când afacerile în acest domeniu erau la început, industria petrolieră era mai puțin reglementată și profitul mai ușor de făcut. Pe lângă Texas, tatăl lui Buckley a avut afaceri petroliere și în Mexic și Venezuela.
Mama lui Buckley provenea și ea dintr-o familie de oameni bogați catolici din Louisiana. Împreună au avut zece (10) copii. Afacerile familiei au mers foarte bine și asta a permis familiei să-și educe toți copiii la școli prestigioase în America si Europa. Casa lor imensă avea bone, bucătari, șoferi și lucrători care se ocupau de menținerea gazonului, a grădinii cu mulți copaci și a casei.
Mulți dintre angajați erau mexicani sau oameni de culoare, tratați însă cu respect și bine plătiți de familia Buckley. Din cauza acestui aspect al familiei și creșterii, Buckley rămâne, până la moarte adeptul segregației rasiale. Scria el: ” the needs of Negro children would be met best by separate education … / necesitățile copiilor de culoare ar putea fi cel mai bine servite printr-o educație separată”. Dacă Buckley ar fi făcut această afirmație, fără îndoială surprinzătoare, acum 25 de ani în Europa, ar fi fost dat în judecată și linșat de progresiști.
De la mexicanii care munceau pentru parintii lui, Buckley a invatat spaniola, iar la 6 ani e trimis de partinti la scoala la Paris unde invata franceza. La 7 ani e trimis in Marea Britanie sa invete limba engleza cu accent britanic. Accentul sudist cu care era deprins Buckley, mai ales cel rural, era strident si parintii doreau sa i-l slefuiasca.
Pericolul comunist si studiile la Yale University
Buckley a fost si anti-semit, nu in sensul violent ci in sensul discursional. Dar pericolul cel mai mare pentru Buckley a fost comunismul si ateismul. Era preocupat de ascensiunea nazismului dar vedea in Hitler un pericol mai mic decit totalitarismul comunist si Stalin. La 19 ani, in 1946, Buckley incepe studiile universitare la Yale University. Termina studiile in 1950 cind se si casatoreste cu o tinara educata la Sorbona, fiica unui industrialist de succes din Canada care era mai bogat ca parintii lui Buckley. Pe scurt, dupa 1950 Buckley a trait fara sa se ingrijoreze de ziua de miine. Bogatia familiei lui si a sotiei le-au asigurat un trai aristocratic pina la moarte. Dar si timp pentru a scrie, citi, organiza conferinte, calatori, lansa publicatii si plati emisiuni televizate. Detinea, deci, o flexibilitate de invidiat.
Conservatorismul lui Buckley a fost mostenit de la tatal lui, partial. Convingerile conservatoare au fost fortificate de evenimentele istorice, dar si de atmosfera progresista peste care a dat la Universitatea Yale. Era contrariat de numarul made de profesori marxisti, progresisti, atei, sau botjocoritori la adresa crestinismului si a religiei in general. Aceste considerente rezulta in prima, dar si cea mai influenta carte publicata de Buckley, si intitulata God and Man at Yale / Dumnezeu si omul la Yale.
Este cartea care, la vremea publicarii, a trasat foarte clar baricadele, progresistii de o parte si conservatorii de alta parte. Cartea a devenit cea mai puternica unealta intelectuala a conservatorismului american, in jurul careia s-au raliat conservatorii americani vreme de citeva decenii. Cartea, insa, nu a fost un produs genial, ci, spun criticii, unul „superficial / sloppy”. In God and Man at Yale, Buckley cerea destituirea profesorilor care nu promovau crestinismul / „calling for the dismissal of professors who didn’t promote Christianity”.
Omul Buckley si ce a lasat in urma
Totusi, spune autorul cartii, cartea a devenit „un brand” si inca continua sa fie republicata la 75 de la aparitie. 75 de ani sunt ani multi de rezistenta pentru o carte. Buckley a publicat 50 de carti, a lansat publicatia conservatoare National Review si un program televizat Firing Line / Linia de foc, care a tinut zeci de ani. Buckley detinea un vocabular extraordinar, fiind imbogatit de limbile straine pe care le invatase in copilarie. Avea o voce calma dar temerara, ceea ce i-a adus multi urmaritori la programele de televiziune. Multi ii urmareau emisiunile doar sa-i auda vocea, inteligenta lui penetranta, iar studentii sa ia notite si sa-si imbogateasca vocabularul si arsenalul intelectual. Participa la 70 de conferinte anual.
Buckley a murit in 2008, la 83 de ani, dar timbrul vocii lui (fizic vorbind), vocabularul elevat si curajul si verva cu care isi exprima opiniile ramin in memoria celor care l-au cunoscut si auzit.
Sursa: newscrestin.ro
