Frames of Mind” publicată în anul 1983, profesorul Howard Gardner a formulat initial o lista cu 7 tipuri de inteligenta : inteligenta lingvistica, inteligenta logico matematica, inteligenta spatiala, inteligenta muzicala, inteligenta chinestezica, inteligenta intrapersonala si inteligenta interpersonaal. Primele 2 tipuri de inteligenta sunt utilizate frecvent in programele educationale din scoli si sunt masurate prin testul IQ, urmatoarele trei au fost asociate cu arta ( pe acestea, eu personal le –as numit talente artistice) iar pe ultimele ultimele 2 Howard le-a numit “inteligenta personala”, acestea din urma formand Inteligenta Emotionala, masurata prin EQ.   Sa vedem la ce se refera fiecare din aceste 7 tipuri de inteligenta:  

  1. Inteligenta lingvistica: reprezinta usurinta in exprimarea şi perceperea nuantelor limbajului verbal, abilitatea de a invata limbi straine si de a folosi limbajul in atingerea unor obiective dar si abilitatea de a folosi eficient limbajul pentru a te exprima teoretic si poetic. Persoanele care poseda acest tip de inteligena prefera discutiile, dezbaterile, asociatiile de cuvinte, sa citeasca, sa scrie, sa povesteasca. Domeniile de performanta pentru persoanele care au inteligneta lingvisitca sunt : jurnalismul, literatura, psihologia, justitia.
  2. Inteligenta logico-matematicăpresupune capacitatea de a elabora rationamente, de a recunoaste si folosi scheme şi relatii abstracte. Persoanele de acest tip prefera numerele, structurile, formulele, tehnologia, conceptele matematice, abstractizarile, rationamentele si devin, de obicei, contabili, matematicieni, chimistifizicieni.
  3. Inteligenta spatialapresupune capacitatea de a gandi în imagini, de a-si reprezenta în imagini informaţiile. Persoanele care au inteligenta spatiala pot intelege si reprezenta foarte bine lumea spatial-vizuala, au simtul orientarii in spatiu si memorie vizuala foarte buna. Aceste persoane invata folosind imagini, observand, efectuand reprezentari grafice, prefera sa deseneze, sa construiasca, sa modeleze, sa proiecteze, prefera culorile, imaginile, sa efectueze schite, scheme. Domeniile de performantă sunt proiectarea, arhitectura, artele plastice.
  4. Inteligenta muzicalareprezinta abilitatea de a recunoaste si de a gandi in sunete, ritmuri, melodii şi rime, a fi sensibil la ton, la intensitatea, inaltimea si timbrul sunetului, abilitatea de a recunoaste, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implica ascultare activa şi presupune o legatura puternica intre muzica si emotii. Este specifică cantaretilor, muzicienilor, dansatorilor.
  5.  Inteligenta chinestezica implica utilizarea cu eficienta a miscarilor corporale, abilitatea mentala de a coordona miscarile corpului, fizicul si mentalul aflandu-se in stransa legatura. Persoanele  care au inteligenta chinestezica învata prin implicare directa, manevrare de obiecte, activitati practice, miscare. Domenii de performanta: sport, dans, activitati practice.
  6. Inteligenta intrapersonala se refera la intelegerea propriei persoane. Aceasta inteligenta o intalnim la persoanele introspectivecare aucapacitatea de se intelege pe ei insisi, de a-si analiza propriile emotii, ganduri, temeri, motivatii. Aceste persoane isi formeaza o imagine clara, reala despre ele insele si inteleg propriile sentimente, si le foosesc pentru ghidarea comportamentului. Persoanele de acest gen au un puternic simt al identitatii, sunt increzatori in fortele proprii. Domenii de performanta: cercetare, literatura, filozofie, munca stiintifica, teologie, psihologie.
  7. 7Inteligenta interpersonalase refera la intelegerea celorlalti si te ajuta sa fii sociabil. Persoanele care poseda astfel de intelienta, prefera sa socializeze si sa empatizeze cu grupuri de persoane, se implica în activitati comune, sunt buni organizatori, au talent in privinta comunicarii şi negocierii, prefera interactiunea, colaborarea, relatiile sociale. Sunt preocupati de a intelege intentiile, motivatiile si dorintele altora, aceasta inteligenta usurandu-le colaborarea cu cei din jur.  Profesii care solicita acest tip de inteligenta sunt: profesor, avocat, psiholog, asistent social, journalist, stiinte umaniste si sociale.
  În prezent, departamentele de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale au luat cu asalt fiecare din aceste domenii, încercând să pună la punct algoritmi tot mai complecşi care să dezvolte într-o manieră proprie cele 7 tipuri de inteligenţă artificală: aţia auzit deja desigur despre studiile privind roboţii dansatori (inteligenţă chinestezică), robotul avocat (licenţiat deja în consultanţă juridică în SUA), programele de predicţie a comportamentului uman din Israel pentru detectarea potenţialilor terorişti (inteligenţă intrapersonală), ca să nu mai vorbim de inteligenţa de tip logico-matematic sau spaţial.   ŞI TOTUŞI…   Va putea vreodată Inteligenţa Artificială – rodul creaţiei şi geniului uman, concepe ceva mai performant, mai bun şi mai economic (dpdv al spaţiului, timpului de reacţie şi consumului energetic) decât inteligenţa biologică, rezultatul a miliardelor de ani de evoluţie ?! (Da, ştiu că o să mă înjure creaţioniştii şi fanaticii religioşi, însă pentru ei această discuţie deja nu există: Dumnezeu a făcut omul DEJA perfect, încununarea Creaţiei, iar calculatoarele nici măcar nu există, sunt creaţia diavolului). Personal nu cred în câştigarea cursei inteligenţei de către calculatoare. Or fi ele tot mai rapide şi mai performante, însă limitele lor sunt date de limitele celor care le concep. Nu contest că vor exista calculatoare mai bune decât unii dintre noi, la diverse chestii şi funcţii. Deja există: ne bat la calcule pe majoritatea dintre noi, orice calculalor de buzunar, care face operaţii aritmetice cu 18 cifre intr-o fracţiune de secundă. Ne bat la şah şi cele mai simple programe, iar lista înfrângerilor umane creşte de la o zi la alta. Însă nu cred că Universul, Inteligenţa Divină sau Dumnezeu – cum vreţi voi să îi spuneţi, poate fi depăşit în perfecţiunea Creaţiei, de produsul inteligenţei omeneşti. Căci pe cine cu cine comparăm şi punem în competiţie ?! Pe de-o parte, avem maşina, a cărei esenţă este algoritmul matematic conceput de om, hrănit cu informaţii de tot felul, pe care ea le analizează potrivit algoritmului, e drept, tot mai complex şi mai dezvoltat. Pe de altă parte, avem Omul, hrănit cu informaţii prin cele 5 simţuri (miros, gust, văz, pipăit, auz), este posesorul a unui număr încă necunoscut de strategii şi mecanisme (unele latente !) dobândite prin metoda clasică a încercării şi eşecului, validate de experienţă. Omul – ca rezultat al Evoluţiei, este încununarea Creaţiei ca fiind exponentul final al experimentelor de supravieţuire şi adaptare a Vieţii la condiţiile oferite de Natură. De aceea, nu cred că Inteligenţele Artificale sau Roboţii vor putea vreodată să depăşească perfecţiunea Omului, sau să îmbunătăţească semnificativ existenţa unui organism viu care există deja. Omul a proiectat păsări, fluturi, muşte artificiale, însă acestea nu se pot compara cu originalele, la performanţă. Nu cred că Inteligenţa Artificială va putea crea ceva mai perfomant decât ceea ce Natura a creat deja prin testul Vieţii la condiţiile de mediu. Ar fi un nonsens, la fel de mare precum celui care afirmă că şi-ar putea tatua pe penis un penis mai mare decât cel pe care îl posedă. De aceea, rămân la părerea mea că limitele maşinilor vor rămâne mereu în limitele pe care le au creatorii lor.]]>

CategoryCauze Naţionale

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer