Publicaþia britanicã The Telegraph scrie despre „Cicada 3301”, o ghicitoare care circulã pe internet, sub forma unei campanii de recrutare, dar care este învãluitã în mister.
Într-o searã din luna ianuarie a anului trecut, Joel Eriksson (34 de ani), un analist IT din Uppsala, Suedia, naviga pe internet. A dat, accidental, peste un mesaj pe un forum. Era vorba de text alb pe un fundal negru: „Salut. Cãutãm oameni foarte inteligenþi. Pentru a-i gãsi, am pregãtit un test. Mesajul este ascuns în aceastã imagine. Gãseºte-l ºi te va duce la drumul care te ajutã sã ne gãseºti. De abia aºteptãm sã îi întâlnim pe cei câþiva care vor reuºi. Succes!”. Mesajul era semnat: „3301”, scrie Tekegraph.co.uk. Pasionat de criptografie ºi securitate digitalã, Eriksson a început imediat sã lucreze la dezvãluirea secretului. Era seara târziu, iar a doua zi Joel trebuia sã meargã la serviciu. S-a decis astfel sã se concentreze pe semnãtura „3301”. Dupã doar câteva minute, a gãsit o referire la „Tiberius Claudius Caesar”, alãturi de o line de litere aºezate, aparent, întâmplãtor. Joel a dedus cã este vorba de cifrul lui Cezar, o metodã de criptare folositã de Julius Cezar în corespondenþa sa privatã. Metoda presupune înlocuirea fiecãrei litere din text cu o alta aflatã la o anumitã poziþie în spate în alfabet. Eriksson a folosit aceastã cifrã pentru a decripta mesajul. A mers, astfel cã la scurt timp, a descoperit o adresã web îngropatã în codul imaginii. Când a dat clic, a primit mesajul: „Ups! Doar decodeazã astfel. Se pare cã poþi ghici cum sã ajungi la mesaj”. La momentul respectiv, suedezul nu a realizat cã a intrat în competiþie cu alþi mii de internauþi pentru rezolvarea unuia din cele mai impresionante ghicitori. Pe parcursul rezolvãrii ei, Eriksson s-a folosit de cunoºtinþele sale din matematicã, filosofie, istorie ºi muzicã clasicã. Iar misterul este departe de a fi rezolvat. În acest moment, nimeni nu ºtie exact ce reprezintã aceastã competiþie, numitã Cicada 3301, sau cine se aflã în spatele ei. Numele de Cicada vine de la imaginile cu cicade, care apar frecvent pe mãsurã ce cineva avanseazã cu rezolvarea ghicitorii. Opiniile sunt variate: unii spun cã este vorba de o societate secretã, alþii vorbesc de un think tank politic nou, de o campanie de PR incredibilã sau de o tehnicã de recrutare a CIA. Pentru unii este un joc distractiv, un Sudoku mult mai greu, iar pentru alþii a devenit o obsesie, comenteazã sursa. La aproape doi ani de când a început sã descifreze misterul, Joel nu a aflat încã ce reprezintã pentru el Cicada 3301. „Este, în cele din urmã, o bãtaie a creierelor. ªi mi-a fost întotdeauna greu sã rezist la provocãri”, a declarat el. La un moment dat, cei implicaþi în cursa pentru rezolvarea Cicada 3301 au ajuns la un site pe care era un cronometru. Acesta a ajuns la zero la ora 17:00 GMT pe 9 ianuarie 2012. Pe site au apãrut 14 coordonate GPS care indicau locuri din Varºovia, Paris, Seattle, Seul, Arizona, California, New Orleans, Miami, Hawaii ºi Sydney. Cei care au mers la locurile indicate au gãsit o imagine, lipitã pe un stâlp, în care apãrea o cicadã ºi un cod QR. Atunci, Eriksson ºi-a dat seama cã în spatele misterului nu se aflã o singurã persoanã, ci mai multe, o entitate, deoarece plasarea acelor lucruri în coordonate GPS precise necesita un efort colectiv. Faptul cã este vorba de o entitate îl indicã ºi faptul cã entuziaºtii Cicada 3301 au descoperit o persoanã, pe un forum, care le sugera piste false. Mai mult, un mesaj anonim publicat pe site-ul Pastebin este semnat de un fost ofiþer care ar fi fost recrutat în Cicada de un superior. Potrivit lui, Cicada este o organizaþie politico-religioasã, din care fac parte militari, diplomaþi ºi oameni de ºtiinþã care nu sunt mulþumiþi de direcþia în care lumea se îndreaptã. Eriksson înclinã sã creadã cã Cicada 3301 este o modalitate de recrutare folositã de gruparea de hackeri Anonymus. Când codul QR de pe stâlpi a fost decodat, mesajul l-a trimis pe suedez la o adresã TOR. TOR este prescurtarea de la The Onion Router, un canal de criptare care permite navigarea anonimã pe internet, dar ºi accesul în aºa numitul „darknet”, zona care nu este indexatã de motoarele de cãutare. Aici se petrec multe lucruri ilegale, precum atacuri informatice, trafic de droguri ºi comunicarea între reþele teroriste. Se estimeazã cã darknetul este de 5.000 de ori mai mare decât internetul vizibil. Aparent, acolo s-a terminat „aventura” lui Joel Eriksson. A dat peste urmãtorul mesaj: „Îi vrem pe cei mai buni, nu pe cei care îi urmeazã”. Mesajul se referea la faptul cã doar un numãr limitat dintre primii care au rezolvat misterul au intrat în contact cu entitatea din spatele Cicada 3301. O nouã campanie de recrutare a luat startul pe 5 ianuarie 2013. sursa: gandul.info]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer