Faptul cã în Norvegia, care a abrogat pedeapsa cu închisoarea pe viaþã în 1971, nu se dau condamnãri mai mari de 21 de ani de închisoare þine de filosofia sistemului sãu judiciar, care are drept scop reabilitarea infractorilor, a declarat pentru France Presse un profesor de drept norvegian. Anders Behring Breivik a primit vineri pedeapsa maximã pentru atentatul cu bombã de la Oslo ºi masacrul comis într-o tabãrã a tineretului laburist pe insula Utoeya, ucigând în total 77 de persoane în iulie 2011. În strãinãtate, sentinþa a fost uneori criticat ca fiind prea blândã. Însã, pedeapsa poate fi prelungitã pe termen nelimitat atât timp cât prizonierul este considerat un pericol pentru societate.

‘Aceasta (pedeapsã) reflectã cultura Norvegiei. Obiectivul sistemului judiciar este de a obþine în final o reabilitare a criminalilor’, a afirmat specialistul în drept penal de la Universitatea din Oslo, Jo Stigen.
În opinia sa, norvegienii nu considerã cã justiþia a fost îngãduitoare cu un om condamnat pentru ‘acte de terorism’. ‘El este mulþumit din punct de vedere psihologic cã a primit pedeapsa maximã. Acesta este un semnal puternic dat societãþii’, a mai spus el. Conform unui sondaj publicat de cotidianul Verdens Gang, 62% dintre norvegieni sunt convinºi cã Breivik ‘nu va fi niciodatã eliberat’, ceea ce-l face un prizonier unic în þara sa. Un alt profesor de la Universitatea din Oslo, Hans Petter Graver, nu exclude cã Breivik ar putea face mai puþin de 21 de ani de închisoare. ‘Regula principalã a sistemului norvegian nu este ca un individ sã rãmânã toatã viaþa în închisoare, ci sã fie reintegrat în societate. Nimeni nu ºtie cum Breivik va evolua în 15, 20 de ani (…) ªi societatea a evoluat cu timpul’, a declarat el pentru ziarul Dagbladet. În 1971, Norvegia a abrogat pedeapsa cu închisoarea pe viaþã. Norvegia a adaptat atunci dreptul sãu la o realitate: aceastã pedeapsã ‘nu mai fusese pronunþatã de mult timp’, a explicat profesorul Stigen. Þara a trebuit atunci, pentru a-ºi îndeplini obligaþiile internaþionale, sã restabileascã aceastã pedeapsã în cazul crimelor împotriva umanitãþii ºi a genocidelor. Nici un norvegian nu a fost vreodatã judecat pentru aceste motive. Masacrul comis de Breivik nu a stârnit într-adevãr o dezbatere în legãturã cu pedeapsa cu moartea într-o þarã în care ultima execuþie dateazã, potrivit Amnesty International, din 1948, în contextul epurãrilor post-rãzboi. Pentru criminalii de drept comun, pedeapsa cu moartea a fost abolitã în 1905. SURSA: Agerpres
]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer