„A fi pentru a ºti, a ºti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiþi!“

                    F     U    N    D    A    Þ    I    A

             „TEMPUS  DACOROMÂNIA COMTERRA“

Sediul legal central: Bucureºti, Dr. Taberei nr.26/119, dosar 4375/303/2008 la jud. sect.6; cont CEC Bank, Ag. Dr. Taberei, Buc., sect.6, Cod  IBAN R035CECEB60443RON0354455,  cod fiscal nr. 4929150.  Academia DacoRomânã –A.D.R.- este instituþie autonomã în cadrul Fundaþiei Academia DacoRomânã „TDC“ din 9.05.2008.  Of. postal 66, g.1, CP. 58-14, certificat de înscriere a persoanei juridice fãrã scop patrimonial nr.35/PJ/2002.www.tempusdacoromania.ro,www.academiadacoromana,www.partidulromanieieuropene.ro, geostroe@gmail.com  

„Întru eternizarea valorilor temporale dacoromâneºti pe Terra noastrã comunã, într-o lume comterristã, a fiecãruia ºi a tuturora!“

_________________________________________________________________________________________________________________

  Bucureºti, nr. 223 din 28 iulie 2011

COMUNICAT DE PRESÃ

 

SÃ APÃRÃM ROªIA MONTANÃ

  Academia Dacoromânã reaminteºte cã, în ultimele zile ale lui Decembrie 1989, printre primele legi abrogate de noul regim instaurat în acele zile a fost ºi Legea patrimoniului naþional. De atunci, nu s-a gãsit timpul necesar pentru conceperea ºi promulgarea unei noi legi în acest domeniu, decât abia în urmã cu câþiva ani! În consecinþã, Patrimoniul Naþional a fost jefuit ca în codru ºi, printre altele, atât de codrii sãi, cît ºi de alte bogãþii materiale ºi culturale. În acest sens, exemple elocvente, dintre multele care pot fi date, sunt distrugerea sitului arheologic de cãtre locuitorii din comuna Albeºti, judeþul Constanþa – care era cel mai vechi sit dacic din aceastã zonã – ºi jefuirea zonei Orãºtie – nu numai de obiectele din aurul dacilor, ci ºi alte piese arheologice. Acesta din urmã a fost jefuit nu doar de bãºtinaºi, ci ºi de strãinii care veneau ca turiºti sau organizaþi în „cãutãtori de aur“. Jefuirea Patrimoniului Naþional s-a extins ºi la alte valori ale Þãrii: industrii eficiente pânã în 1989 – care au fost devalorizate moral, spunându-se cã sunt doar „mormane de fiare vechi“, spre a fi înstrãinate pe cîþiva dolari –, sisteme de irigaþii, fonduri financiare – prin devalizarea bãncilor, cel mai adesea, chiar de unii din conducerea respectivelor bãnci –, materii prime – ca sarea, apele minerale, buºtenii, fierul vechi etc. Chiar unele reþele electrice sau de cãi ferate au fost parþial distruse pentru a se fura ºinele ºi cablurile electrice. Exploatarea aurului de la Roºia Montanã – realizatã de o companie privatã strãinã, condusã de un individ urmãrit pentru trafic de droguri – concentreazã toate formele de acþiune ale rãzboiului axiologic dus contra României în etapa postdecembristã: minimalizarea valorii terenului deþinut de localnici, pãcãlirea acestora cu câteva mii de dolari/euro – în urma unei campanii mediatice de dezinformare –, distrugerea unui sit arheologic, înlãturarea dovezilor locale ale strãvechii Istorii naþionale, secãtuirea subsolului de aurul existent, distrugerea bisericilor. Exploatarea sãlbaticã de la Roºia Montanã va avea drept consecinþe inclusiv distrugerea turismului prin dezastrul ecologic produs în zonã, iar acesta va avea ºi implicaþii transfrontaliere, precum în precedentele create, din cauza exploatãrii pe baza tehnologiilor cu cianurã. Faptul cã cei interesaþi în aceastã afacere ruinãtoare pentru Statul român dau „asigurãri cã nu existã nici un risc“ nu are nici o valoare. Iar faptul cã, inclusiv în aceste zile, pretind cã „vor aloca 70 mil. euro pentru conservarea civilizaþiei româneºti din zonã“ nu este decât o nadã cu care sã pãcãleascã opinia publicã. Din toate aceste motive Academia DacoRomânã se alãturã Academiei Române, Partidului României Europene, celorlalte partide, organizaþii ºi mijlocare de informare în masã care se opun deschiderii exploatãrii preconizate la Roºia Montanã ºi cere Statului român sã publice toate documentele în cauzã, pentru a se putea face o analizã ºtiinþificã a proiectului respectiv; secretul care-l acoperã nu face decât sã submineze siguranþa naþionalã. Totuºi, aceastã solidarizare a opiniei publice intelectuale nu este suficientã, deoarece, în 14 iulie a.c., sinistrul ministru al Culturii, Hunor Kelemen, a aprobat descãrcarea de sarcina arheologicã pentru Masivul Carnic, situat în zona Roºia Montanã, iar aceastã decizie este echivalentã cu aprobarea întregului proiect de exploatare minierã de cãtre compania canadianã Gabriel Resources. Elocvent pentru a releva caracterul criminal al acestei decizii este faptul cã Ministerul Culturii a ascuns ordinea de zi a ºedinþei Comisiei Naþionale de Arheologie – în urma cãreia s-a aprobat descãrcarea de sarcinã – nepublicând-o pe site-ul ministerului. În înþelegere cu acesta, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, va da aviz de mediu pentru ca exploatarea minierã sã poatã începe.  

Senatul FUNDAÞIEI  ACADEMIA DACOROMÂNÃ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA“

  Geo   STROE,                                                           Vasile I. ZÃRNESCU, preºedinte fondator                                              secretar executiv ]]>