Din câte ºtim, libertatea pe internet este ameninþatã de doi mari coloºi: corectitudinea politicã ºi drepturile de autor. Cu cât ne adâncim în procesul pe care unii îl numesc „globalizare”, presiunea asupra „utilizatorilor activi” (bloggeri, distribuitori de soft, filme, muzicã, cãrþi etc.) devine tot mai mare. Cum e ºi firesc, oamenii au început cãuta mijloace alternative de comunicare, retrãgându-se în „reþele anonime”, care funcþioneazã pe niºte principii diferite decât aºa cum funcþioneazã internetul clasic. În primul rând, astfel de reþele nu au nevoie de servere, care ar stoca informaþia (sunt descentralizate, informaþia fiind partajatã de toate calculatoarele din reþea). În al doilea rând, astfel de reþele permit un înalt grad de anonimat, atât în comunicarea interpersonalã, partajarea fiºierelor, dar ºi în publicarea unor site-uri web, care funcþioneazã în reþea chiar dacã proprietarul îºi deconecteazã calculatorul.Cele mai populare reþele de acest fel sunt FreeNet ºi I2P. Pentru a vã putea conecta la aceste reþele, este nevoie doar sã instalaþi softul necesar, disponibil pe internet ºi sã consultaþi instrucþiunile de setare a aplicaþiilor. Ca experiment, am instalat ambele aplicaþii, încercând sã vãd avantajele fiecãreia. FreeNet – oferã un nivel înalt de anonimat, este destul de uºor de înþeles, dar are anumite dezavantaje: este foarte greoaie în utilizare (necesitã spaþiu mare pentru stocarea datelor, resursele se descarcã destul de greoi, adresele siteurilor sunt foarte greoaie). Plus, FreeNet este mult mai popular în Franþa ºi Marea Britanie. Resurse în limba românã ºi rusã sunt foarte puþine. În schimb puteþi gãsi multe informaþii originale începând cu resurse anarhiste, ecologiste, “homoactiviste” ºi pro-droguri, pânã la fundamentaliste, neonaziste ºi teroriste. Cu alte cuvinte – tot ce vã pofteºte inima ºi raþiunea, fãrã niciun fel de limite. Un alt dezavantaj este utilizarea la greu a aplicaþiilor Java, care îngreuneazã lucrul. Unicul site românesc disponibil pe FreeNet este „Resurse Ortodoxe”, care, presupun, cã a fost creat de cunoscut blogger român Saccsiv (dacã judec dupã emailul de contact). I2P – la prima vedere pare extrem de complicat, dar cu timpul totul devine clar. Utilizatorii au posibilitatea sã-ºi rezerve orice domeniu „numelemeu.i2p” ºi sã-l gãzduiascã în voie. Tot aici puteþi sã vã înregistraþi ºi propria adresã de email (toate acestea sunt disponibile doar în interiorul reþelei). Una din incomoditãþi pe care m-am lovit, a fost necesitatea de a utiliza proxy pentru acces în reþea, iar pentru a accesa panoul de administrare a reþelei, este nevoie de deconectat proxy. Soluþii la aceastã problemã sunt diferite: fie rezervaþi un browser special pentru navigare în I2P, fie instalaþi un plugin care vã permite rapid sã conectaþi ºi sã deconectaþi proxy (Foxy Proxy). Un avantaj al FreeNet (cel puþin, la primele mele experienþe), este existenþa unor directoare complete ºi un sistem de cãutare bine pus la punct, ceea ce nu am identificat încã la I2P. Un punct slab ar fi ºi serviciul de email – administratorul aplicaþiei permanent se plânge de “atacuri Ddos”. Am observat un lucru interesant: spre deosebire de FreeNet, I2P este mai popular în Rusia ºi SUA. Din pãcate, deocamdatã, nu am dat aici peste resurse româneºti sau basarabene. Desigur, viaþa din ambele reþele este una destul de anemicã, pentru cã sentimentul libertãþii nelimitate pe internet este încã foarte mare. O bunã parte a masei consumatoare nu simte necesitatea de a naviga anonim ºi nici nu este afectatã de limitarea dreptului la opinie (pe care nici nu o au). Cu toate astea, cunoaºterea modului de funcþionare a acestor reþele este una foarte importantã pentru garantarea în viitor a liberului acces la informaþie într-o societate care tinde sã devinã tot mai globalizatã ºi tot mai totalitarã.  

FREENET – PRIMII PAªI

  freenetRevin la reþeaua FreeNet. Vã amintesc cã în baza acestei reþele stã lipsa oricãrei ierarhii, cee ceea ce ar însemna cã informaþia este distribuitã la toþi utilizatorii, fãrã a fi stocatã într-un singur centru (în afarã de deþinãtorul propriu-zis, adicã). Astfel, în reþea poate fi publicat un site, sau flog (similar „blogului” din internet) fãrã ca utilizatorul sã poate fi identificat. Oricãrui utilizator, oricãrui fiºier, oricãrui site corespunde o cheie (cu un algoritm de cifrare destul de complicat), nivelul complexitãþii ºi securizãrii cãruia poate fi setat de utilizator. În primul rând, trebuie sã vã convingeþi cã aveþi instalatã Java (în cele mai dese cazuri, ea este instalatã, chiar dacã nici nu bãnuiþi de acest lucru). În orice caz, ar fi bine sã aveþi instalatã ultima versiune, care poate fi descãrcatã gratuit de pe pagina producãtorului. Apoi, descãrcãm fiºierul de instalare a FreeNetului. Selectãm limba (din cele mai cunoscute avem rusa ºi engleza). E o procedurã destul de simplã ºi scurtã. Nu mai intru în detalii. Urmeazã a doua etapã a instalãrii. Intrãm în meniu: Start – All Programs – Freenet –  Start Freent. Nimic deosebit nu se întâmplã, în afara faptului cã în colþul de dreapta, jos va apãrea logoul FreeNetului (iepuraºul albastru). Dãm clic pe iconiþã, fie scriem în bara de adresã a browserului:http://127.0.0.1:8888. Aici urmãm paºii propuºi (selectãm limba interfeþei, alegem nivel de securitate ºi stabilim spaþiul pe care îl rezervãm datelor stocate). Este important sã ºtiþi cã softul FreeNet se instaleazã, de regulã, în urmãtoarea locaþie:C:\Documents and Settings\Admin\Application Data\Freenet (pentru Windows). Aici gãsiþi mapa„plugins” (unde aruncãm instrumentele pe care vrem sã le folosim), „download” (unde se descarcã fiºierele), „datastore” (mapa pe care aþi oferit reþelei FreeNet pentru stocarea datelor) ºi altele, pe care le veþi descurca pe parcurs, dacã va fi nevoie. Pentru a testa funcþionarea FreeNetului, dãm clic pe Browse, apoi urmãm Browse Freenet. Aici ni se propun câteva referinþe spre cele mai importante indexuri din freenet, legãturi spre pagini în care gãsim documentaþie utilã (majoritatea în limba englezã) ºi flogurile autorilor FreeNet ºi ale autorilor  celor mai importante aplicaþii pentru FreeNet. Accesãm oricare resursã ºi vedem cum apare o barã în care se indicã viteza de încãrcare a site-ului. În cazul în care viteza de încãrcare este slabã, nu vã întristaþi, acest lucru depinde de timp. Spre a uºura navigarea, vã sfãtui sã lãsaþi FreeNet deschis cât mai mult timp posibil. Iatã câteva pluginuri ºi aplicaþii pe care le puteþi folosi în FreeNet: jSite – aplicaþie java pentru publicarea siteurilor în reþea FreeTalk – messenger FreeNet FreeMail – plugin pentru crearea ºi gestionarea emailurilor în interiorul FreeNet Frost – Client pentru schimb de fiºier în interiorul FreeNet ºi discuþii (aplicaþie Java) FMS – Aplicaþie pentru crearea forumurilor în FreeNet (se instaleazã ca aplicaþie ºi e disponibil la urmãtoarea adresã localã http://localhost:8080/ )
Pe viitor, voi mai descrie aici experienþele mele în utilizarea acestor reþele. Dacã aveþi ceva întrebãri, nu vã ruºinaþi.   sursa blog Octavian Racu ]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer