Nabil Shaath, trimisul special al preºedintelui Autoritãþii Palestiniene, Mahmud Abbas, a vizitat România ca sã convingã Guvernul de la Bucureºti sã susþinã recunoaºterea Palestinei ca stat membru al ONU la votul din 20 septembrie. El avertizeazã cã poziþia României privind statul palestinian este ilogicã: pe de-o parte recunoaºte statul palestina, dar se opune ca acesta sã fie recunoscut la ONU.   Adevãrul: Care este scopul vizitei dumneavoastrã în România? Aþi venit sã faceþi lobby pentru recunoaºterea statului palestinian? Nabil Shaath: Vrem sã strângem relaþia cu România. Ea este importantã pentru noi pe termen lung. România respectã recunoaºterea statului Palestina. Înþelegem presiunile la care este supusã România. Înþelegem ºi argumentele care i-au fost date pentru a nu recunoaºte statutul de stat membru al ONU al Palestinei.Cineva trebuie sã explice situaþia aceasta. ªi am avut o întâlnire lungã de o orã ºi jumãtate cu ministrul de Externe Teodor Baconschi pe tema aceasta. Explicaþi-ne vã rog cum v-au prezentat reprezentanþii Guvernului român poziþia Bucureºtiului în privinþa unui stat palestinian? România recunoaºte un stat independent palestinian, acceptã un ambasador al Palestinei la Bucureºti, dar se îndoieºte cã pasul fãcut de palestinieni la ONU (solicitarea recunoaºterii statutului de stat membru) este util în acest moment.   Care au fost argumentele pãrþii române? Guvernanþii de la Bucureºti spun cã aºteaptã mai întâi sã se ia o decizie la nivelul UE în privinþa statului palestinian.Replica mea a fost: << Atunci apãraþi cauza noastrã în cadrul Uniunii Europene>> Aþi obþinut o promisiune din partea României în acest sens? Nu am obþinut nicio promisiune, nici mãcar una privind modul în care va vota România. Cel mai probabil se va abþine la votul din Adunarea Generalã a ONU din 20 septembrie. Mi se pare o poziþie ilogicã. Cum poþi recunoaºte un stat palestinian ºi în acelaºi timp sã votezi împotriva recunoaºterii sale ca membru al Consiliului de Securitate al ONU. Aici, la Bucureºti mi s-a spus cã vreþi sã pãstraþi echidistanþa între palestinieni ºi israelieni. Dar nu e aºa, România recunoaºte statul israelian. România este supusã presiunilor Israelului ºi a SUA. Pot înþelege. Premierul Netanyahu a fost la Bucureºti sã convingã guvernul român sã voteze împotriva recunoaºterii noastre la ONU. România nu mai  e actor activ în lumea arabã cum era pe vremea lui Ceauºescu Înþeleg cã România vrea sã-ºi menþinã neutralitatea… Asta nu este neutralitate. Dacã România vrea sã fie un actor important în lumea arabã, sã câºtige þãrile din regiune, trebuie sã aibã un rol activ. Prin abþinere de la vot, tãcere îºi pierde rolul de jucãtor. Dacã România vrea sã-ºi câºtige poziþia dinainte de 1989, nu mã gândesc la politica internã a lui Ceauºescu, ci la cea externã, când þara dumneavoastrã era un jucãtor important nu prin forþã militarã ci prin puterea gândirii, a diplomaþiei, echilibrului ºi flexibilitãþii. ªi a avut numai de câºtigat din asta. Aþi fost un om foarte apropiat preºedintelui Yaser Arafat. Aþi fost în România în timpul epocii Ceauºescu? Nu l-am întâlnit pe Ceauºescu. Ca ministru de Externe al þãrii mele am întâlnit în schimb premieri ºi mai mulþi miniºtri de externe ai României comuniste. Cu domnul Arafat am fost în România în 2001. Politica externã a României pe vremea lui Ceuºescu era extrem de activã în orientul Mijlociu, totul translatat în muncã diplomaticã susþinutã, reuniuni de lucru, relaþii bune cu toatã lumea. Nu are treabã cu politica internã a lui Ceauºescu sau cu comunismul. România era unicã în aceastã parte a lumii, a fãcut notã aparte ºi în relaþia cu URSS. Aº vrea ca România sã-ºi reia acest rol, chiar dacã face parte din UE. Poate dacã a putut sã-ºi pãstreze independenþa pe vremea blocului sovietic, ar putea fi actor ºi în UE. Nu sugerez cã România ar trebui sã se revolte împotriva UE, care ne este prietenã, ci cã trebuie sã convingã statele membre sã adopte poziþia ei. Cãpitanul Obama are de rezolvat multe probleme pe propria punte România are un parteneriat strategic cu America, care va utiliza dreptul de veto în Adunarea ONU din 20 septembrie. Statele Unite sunt importante pentru noi toþi, dar ele sunt absente acum ºi vor rãmâne aºa pânã dupã alegerile prezidenþiale de la anul. America este o navã atât de mare, iar cãpitanul are de rezolvat atâtea probleme pe propria punte. De aceea, domnului Obama îi va fi foarte greu sã facã ceea ce trebuie fãcut în cazul Palestinei. ªtie ce trebuie fãcut, dar n-a putut. Ne-a promis cã va opri colonizarea Ierusalimului de Est de cãtre Israel ca sã ne putem aºeza din nou la masa negocierilor. Anul trecut ne-a promis cã vom avea un stat palestinian. Anul acesta, preºedintele Obama a pledat pentru un stat palestinian cu graniþele din 1967 (Ierusalimul de Est ºi Cisiordania, Fâºia Gaza). Dupã ce Ierusalimul a respins propunerea, liderul american v-a înaintat altã propunere. Este propunerea cuiva care nu este aici cu noi. Vrem ca America sã fie prezentã ºi sã împlineascã promisiunea pe care ne-a fãcut-o în 1991, la conferinþa de la Madrid, unde H.G. Bush a lansat negocierile multiraterale între Israel, Siria, Liban, Iordania ºi Palestina. Cine vã va susþine ferm în Adunarea ONU la votul din 20 septembrie? Sunt state care nu recunosc statul palestinian, cum sunt Armenia, Thailanda, Eritreea ºi care vor vota în favoarea recunoaºterii noastre ca stat membru. Dacã toate þãrile UE se vor abþine la vot, ramânem cu 120-125 de voturi pentru, însemnând majoritate. Dacã UE va vota pentru, vom avea circa 150 de voturi în favoarea noastrã. Ministrul de Externe suedez Carl Bildt este cel mai mare susþinãtor al nostru în Europa. Germania a spus cã va vota împotriva recunoaºterii.. Cu Germania e altceva. Ea a fãcut greºeli oribile în trecut ºi mai plãteºte ºi acum pentru ele. Vot important pe 20 septembrie De ce este atât de importantã recunoaºterea statutului de membru la ONU? Din punct de vedere strategic, este important sã ni se recunoascã drepturile ca stat, inclusiv frontierele din 1967, astfel încât, odatã întorºi la masa negocierilor cu israelienii, vom avea o garanþie internaþionalã pentru graniþele noastre, un alt fel de legitimare pentru recunoaºterea statului Palestina. Motivaþia tacticã este cã vrem sã le dãm þãrilor arabe, aflate în plinã schimbare, un motiv sã creadã în rezolvarea paºnicã a problemelor din regiune. Primãvara arabã a priit palestinienilor? Hosni Mubarak era în relaþii bune cu Israelul? Da, ne-a priit. Dar esenþial nu este cât de rele erau fostele regimuri, ci ca actualii lideri post-revolte sã obþinã democratizarea þãrilor lor. Va mai trece cel puþin un an pânã îºi pun ordine la nivel instituþional. Negocierile  de Pace, reluate anul viitor Ce urmeazã dupã momentul 20 septembrie? Ne aºteptãm ca în continuare comunitatea internaþionalã sã facã presiuni asupra Israelului pentru întoarcerea la masa negocierilor de pace, pentru cã eu cred într-o vorbã a musulmanilor: <<Unii oameni nu ajung în Paradis decât dacã sunt legaþi cu lanþuri ºi duºi cu forþa în Paradis >>. Trebuie sã împingem sau sã tragem Israelul în Paradis. Pentru Israel, Paradisul este pacea. Când credeþi cã se vor relua negocierile între israelieni ºi palestinieni? Poate anul viitor. Pânã atunci, noi avem o groazã de lucruri de rezolvat, sã ne întãrim instituþiile, guvernul. Patriarhul român are mult umor L-aþi întâlnit la Bucureºti ºi pe Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel. Cum vi s-a pãrut? Îmi place acest om foarte mult. N-am mai cunoscut pânã acum vreo autoritate religioasã atât de luminoasã ºi cu atâta umor. A fost o întâlnire foarte plãcutã. M-am întâlnit ºi cu muftiul, care era foarte mândru cã musulmanii nu au probleme (de discriminare) în România.   Personaj cheie pe vremea lui Arafat Nabil Shaat este trimisul special al preºedintelui Autoritãþii Palestiniene, Mahmud Abbas, pentru recunoaºterea statului palestinian la ONU. Doctor în Drept ºi în Economie (la Universitatea Pennsylvania, SUA), Shaat (73 de ani) a fost unul dintre cei mai importanþi consilieri ai lui Yasser Arafat, pe care l-a ºi însoþit la Adunarea generalã a ONU în 1974. A fost ministru de Externe ºi apoi ministru al Informaþiilor în guvernul Abbas. Membru al Fatah, a consiliat mai multe guverne din lumea arabã (Algeria, Kuwait, Arabia Sauditã, Liban) mai ales în chestiuni economice. Sursa: Adevãrul