Campania ‘Boycott, désinvestissement, sanctions’ (BDS – ‘Boicot, renunþare la investiþii, sancþiuni’) începe sã afecteze lent, dar sigur, Israelul. Din 2005, circa 200 de asociaþii palestiniene încearcã sã pedepseascã Israelul pentru ‘politica sa de ocupaþie, colonii, îngrãdire ºi discriminare rasialã împotriva arabilor’, noteazã unul din promotorii sãi, Omar Barghouti, citat marþi de ziarul El Pais. Decizia vedetei americane de cinema, Scarlett Johansson, de a renunþa la rolul ei de ambasadoare a organizaþiei Oxfam – din cauza faptului cã i s-a reproºat promovarea companiei israeliene SodaStream, care îºi are sediul în colonia evreiascã Maale Adumim din Teritoriile Palestiniene ocupate – este cel mai recent exemplu al presiunii tot mai mari a acestei strategii. Promotorii campaniei au avut însã ºi alte succese. Casa de economii ºi pensii PGGM din Olanda a decis sã renunþe sã mai investeascã, ‘din motive etice’, în cele cinci bãnci israeliene cu care colaboreazã, pentru cã partenerii lor au sucursale în coloniile din Cisiordania. Iar Ministerul Finanþelor din Norvegia a exclus din fondul sãu de pensii douã firme israeliene, Danya Cebus ºi Israel Investments, din acelaºi motiv. În decembrie anul trecut, American Studies Association, o organizaþie de 5.000 de membri, a aprobat un boicot academic împotriva Israelului. Nicio altã entitate de asemenea importanþã din SUA nu se mai alãturase unei asemenea iniþiative. Din 2007, BDS estimeazã cã a reuºit sã blocheze contracte sau proiecte în valoare de zeci de miliarde de euro. Israelul nu a oferit nicio cifrã privind aceste pagube ºi încearcã sã aplaneze euforia opozanþilor sãi. Totuºi, Consiliul de miniºtri a introdus acest subiect pe agenda sa de lucru. Consiliul este divizat între cei care vor o contraofensivã – ministrul de informaþii – ºi cei care susþin cã acest lucru ar face jocurile unei miºcãri minoritare – ministrul de externe. În 2011 a fost aprobatã o lege care prevede sancþiuni pentru cei care promoveazã boicotul. Potrivit premierului israelian, Benjamin Netanyahu, este vorba deja de o ameninþare strategicã. În acelaºi timp, analistul Ben Caspit crede cã este vorba de ‘un avertisment’ care aratã cã BDS nu mai este o minoritate de stânga ºi cã se extinde ºi în alte sectoare. De remarcat ºi preocuparea Uniunii Europene, care a aprobat o directivã ce împiedicã colaborarea cu persoane sau instituþii având legãturã cu coloniile evreieºti ºi care blocheazã 700 de milioane de euro în investiþii ºi cercetare. Potrivit asociaþiilor palestiniene, în ultimul an a fost blocatã în Europa deschiderea magazinelor de cosmetice Ahava ºi au fost anulate cereri din partea firmei private de securitate G4S. Presiunea a ajuns ºi la companiile internaþionale, care oferã servicii în coloniile unde rezidã circa 600.000 de persoane. Astfel, firma francezã Veolia a pierdut contracte în valoare de 5,4 miliarde de euro într-un singur an. În cazul boicotului academic, Curtis Marez, preºedintele American Studies Association, precizeazã cã s-a luat mãsura pentru ‘impactul pe care îl are ocupaþia asupra academicienilor ºi studenþilor palestinieni’. Acest pas – criticat de Asociaþia Universitãþilor sau a Profesorilor din SUA (62 de campusuri, peste 48.000 de membri) – este controversat, explicã Manuel Trajtenberg, profesor la Universitatea Tel Aviv, pentru cã este ‘un afront’ la ‘fluxul liber de idei ºi toleranþei de opinii, conform cãrora cadrul academic ºi discuþiile deschise ºi fãrã prejudecãþi sunt vehiculul potrivit pentru a face faþã problemelor de acest tip’. Potrivit profesorului, acest pas este împotriva esenþei academice proprii, ‘negând fundamentele universale’ ale acestei lumi, în condiþiile în care aulele universitare sunt locul în care ‘înfloreºte critica’. ‘Noi sã fim cei boicotaþi? Noi, care suntem critici?’ Reacþia care va apãrea – avertizeazã el – va fi cea contrarã, de strângere a rândurilor. sursa: Epoch Times]]>