Patlagina, o buruiana care apare peste tot, sacaitoare si obraznica, dar bogata in saruri minerale, vitamine, acizi organici si multe alte substante bune pentru sanatate, poate trata dizenteria, durerile de cap, infectiile vezicii urinare, febra, gripa, durerile uterine, sangerarile excesive, diareea si hipertensiunea arteriala.
Ceaiul de patlagina se recomanda pentru tuse, planta fiind un bun expectorant, colita, cistita, urinari dureroase si colon iritabil.
In stare proaspata, frunza, peste care se trece usor cu sucitorul, poate fi aplicata pe intepaturi sau muscaturi de insecte. Pusa pe rana, in caz de taieturi, opreste sangerarea. Aplicata pe furuncule, frunza proaspata de patlagina calmeaza durerile, opreste febra locala si ajuta la colectarea puroiului. Gargara cu ceai de patlagina este buna pentru a trata inflamatiile sau durerile in gat.
Orice roman stie insa ca patlagina, datorita proprietatilor antibiotice si antiinflamatoare, este planta cea mai folosita impotriva afectiunilor respiratorii sub forma de infuzie sau sirop.
Atat patlagina cu frunze inguste, cat si cea cu frunze rotunde au aceleasi virtuti terapeutice. Frunzele se recolteaza pe vreme uscata, in timpul infloririi si dupa, pana toamna, tarziu, pentru ca atunci sunt mai bogate in principii active.
Daca iesi la iarba verde undeva, la vreo margine de padure, departe de oras, unde nu auzi cainii latrand, atunci culege si niste patlagina ca s-o ai la nevoie. Frunzele se spala bine, se lasa la scurs, apoi se taie sau se rup si se pun la uscat in strat subtire, pe hartie alba, la umbra, in loc uscat.
Frunzele sunt uscate si bune de depozitat in pungi de hartie sau saculeti de panza atunci cand se sparg intre degete cu un zgomot usor.
Infuzia se face din una – doua lingurite de planta, peste care se toarna o cana de apa clocotita. Bautura obtinuta se lasa la infuzat cateva minute, se strecoara si se bea calda, indulcita, de preferinta cu miere, pana la trei – patru cani pe zi.
Trateaza ranile vechi, greu vindecabile
Decoctul din frunze de patlagina trateaza rani vechi, greu vindecabile, si cataplasmele cu patlagina calmeaza durerile provocate de zona zoster. Pentru uz extern, ceaiul de patlagina se face mai concentrat, dubland cantitatea de planta.
Pentru afectiunile deja enumerate se recomanda si tinctura de patlagina, care poate fi preparata in casa, fara mare greutate. Se obtine turnand un sfert de litru de alcool alimentar, de 70 de grade, peste 50 de grame de pulbere de planta, patlagina uscata, macinata prin rasnita de cafea. Vasul se tine inchis si se agita de cateva ori pe zi.
Dupa 15 zile, se filtreaza si se pastreaza la rece, in sticle mici, de culoare inchisa. Se iau cate 10 – 15 picaturi sau chiar o lingurita, diluata in apa, de doua – trei ori pa zi. Tinctura poate fi folosita timp de doi ani de la data la care au fost culese frunzele.
Sa avem sanatate!
sursa: ziare.com
