Liderul si membrul fondator al gruparii extremiste HVIM (Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate), Toroczkai Laszlo, care sustine reintregirea Ungariei Mari, a fost dat in consemn la frontiera pentru refuzul intrarii in Romania, iar vamesii romani i-au interzis accesul in tara.
Incidentul a avut loc la sfarsitul saptamanii trecute, in timp ce Toroczkai incerca sa treaca punctul de frontiera Salonta, alaturi de sotia sa si de cei doi copii ai lor.
“Romania a dovedit din nou ca este un stat intunecat, bolnav, ramas in urma, in care nu se respecta statul de drept. Incercam sa ajung in localitatea Remetea (jud.Alba), pentru a participa la lansarea organizatiei locale a HVIM, o onoare, avand in vedere ca mama mea este originara din aceasta localitate.
La Vama Salonta, masina mea a fost trasa deoparte, iar sotia si cei doi copii, de 6 ani si de 15 luni, au fost dusi intr-o camera separata. Dupa aproximativ doua ore de discutii, vamesii mi-au aratat niste hartii care atesta faptul ca mi se interzice accesul in Romania. In schimb, sotia mea, care detine si cetatenia romana, poate continua drumul.
Am intrat intr-un conflict dur cu ei. Am inceput sa urlu la ei, deoarece interdictia nu este nici limitata temporar, nici motivata concret. Am solicitat un traducator, sotia le-a spus ca a uitat limba romana si a continuat sa le vorbeasca doar in maghiara, dar lor nu le-a pasat.
Cand fata mea a inceput sa planga, i-am spus ca acum o sa inteleaga de ce toata viata m-am luptat impotriva nedreptatii de la Trianon”, sustineToroczkai, pe Facebook.
“Am contactat imediat ministerul de Externe al Ungariei, parlamentarii Jobbik, Szavay Istvan si Zagyva Gyula, Ambasada Ungariei de la Bucuresti, dar nu au putut face nimic.
Lucrurile au degenerat in asa fel incat unul dintre romani a dus mana spre arma din dotare. Am decis sa ne intoarcem. O masina a politiei ne-a urmarit pana la trecerea frontierei maghiare si mi-a dat actele.
Voi depune o plangere, dar stiu ca nu inseamna nimic intr-un stat artificial si frustat ca Romania. Pe mine pot sa ma interzica de pe teritoriile confiscate prin incalcarea normelor statului de drept, dar organizatia noastra va continua sa existe”, a mai notat Toroczkai.
Acesta a postat si documentele Politiei de Frontiera care atesta refuzul primirii sale pe teritoriul Romaniei.
Cititi si:
Deputatul Jobbik Szavay Istvan, responsabil cu politica nationala a partidului, s-a declarat dezamagit ca, dupa intalnirea ministrilor de Externe, Martonyi Janos si Ivan Mrkic, Guvernul de la Budapesta sustine aderarea neconditionata a Serbiei la Uniunea Europeana, asa cum a facut-o si cu Romania in 2005.
“Este revoltator si inimaginabil ca partea ungara nu va conditiona in niciun fel aderarea Serbiei laUE. Jobbik a subliniat in repetate randuri ca Parlamentul nu poate comite o noua tradare, asa cum a facut-o fata de maghiarii din Ardeal in 2005, cand nu a conditionat in niciun fel aderarea Romaniei la UE.
Sprijinirea aderarii Serbiei la UE este o posibilitate unica ca Ungaria sa isi valorifice interesele nationale in zona, cum ar fi interesele comunitatii maghiare din Serbia, o posibilitate la care nu poate renunta un Guvern ce se declara national.
Este inacceptabil ca in timp ce sarbii din Kosovo au obtinut o autonomie unica in Europa, Ungaria nu solicita drepturi similare pentru comunitatea maghiara din Serbia”, sustine Szavay Istvan, intr-un comunicat postat de hirhatar.hu.
Un alt parlamentar Fidesz – Csoti Gyorgy considera ca singura solutie pentru supravietuirea maghiarilor din Romania este autonomia Transilvaniei si protectoratul Ungariei asupra ei.
Solicitat de cotidianul Magyar Hirlap sa noteze o serie de masuri ce ar putea stopa diminuarea numarului de etnici maghiari din Romania, fostul ambasador al Ungariei in Croatia scoate in evidenta ca “statul roman ignora traditia seculara a autonimiei in Transilvania si nu asigura drepturi egale cetatenilor ei“.
Csoti marturiseste ca s-a aflat in convoiul de peste 100 de masini care a parasit Ungaria in zorii zilei de 28 decembrie 1989 cu destinatia Targu-Mures. Parlamentarul ungar insira confesiunile facute de etnicii maghiari din Harghita la acea vreme:
“Nu acceptam sa fim o minoritate. In patria noastra, Transilvania, nu putem fi o nationalitate sau o minoritate. Alaturi de sasi si de romani, noi suntem parte componenta a Transilvaniei, liberi si egali.
Nu vrem nimic de la romani, fiindca cel care da are dreptul sa si ia inapoi. Drepturile noastre nu decurg din drepturile altora. Drepturile noastre sunt date de faptul ca aici ne-am nascut. Noua sa nu ni se faca o lege a minoritatii la Bucuresti. De 70 de ani asteptam ca democratia sa ne acorde libertate deplina, autonomie totala si dreptul la autodeterminare. Daca acest lucru nu se va intampla, atunci istoria ne-a pacalit din nou“.
“Ca sa vorbim despre viitorul maghiarilor din Transilvania si Partium trebuie sa consultam istoria Romaniei. Transilvania a fost o reduta a culturii si identitatii maghiare, un protector al independentei si un deschizator de drumuri in Europa in privinta tolerantei religioase si a autonomiei pe criterii etnice.
Romanii au inceput sa treaca Carpatii din secolul XIII si sa se stabileasca masiv in urmatoarele secole in Transilvania. In 1880, 5,7% dintre romanii din Transilvania vorbeau limba maghiara. Dupa 1990 a fost adoptata o Constitutie prin care Romania devenea stat national si unitar. Deci, maghiarii erau catalogati cetateni de rang inferior. Nu li se recunoasteau drepturile colective. Intre 1991 si 2011, numarul maghiarilor a scazut cu 400.000“, mai sustine parlamentarul.
Solutiile recomandate de politicianul din coalitia guvernamentala de la Budapesta tin de diferitele forme ale autonomiei. “Maghiarii din Romania sunt in continuare numiti bozgori, oameni fara tara. Singura masura de supravietuire a lor este autonomia Transilvaniei si a Partium. Opozitia elitei politice romane fata de autonomie este deja isterica.
Autonomia are trei forme: culturala, locala si teritoriala. In ceea ce priveste autonomia Tinului Secuiesc este importanta din perspectiva autoadministrarii resurselor naturale si minerale. In acelasi timp nu trebuie sa omitem initiativa Guvernului roman de reorganizare administrativa, prin care maghiarii ar ajunge minoritari in toate zonele”, mai spune acesta.
“Speram intr-o stransa colaborare si o relatie de prietenie cu Romania. In acelasi timp, politica externa ungara, atat in relatiile bilaterale, cat si la nivelul forurilor internationale trebuie sa sustina autonomia Transilvaniei si a Partium, asa cum a facut-o Austria in disputa cu Italia privind Tirolul de Sud.
Chiar daca va crea isterie in randul cercurilor politice romanesti, Ungaria este indreptatita sa ceara statutul de protectorat asupra comunitatii maghiare din tara vecina. Asta va fi mereu o responsabilitate constitutionala a Guvernului ungar”, a incheiat Csoti.
sursa: ziare.com
