Concluzia reiese din ultimul sondaj realizat de Ipsos Social Research Institute (ISRI), o companie care realizeazã studii la nivel internaþional, informeazã Reuters. Sondajul a arãtat cã, pe lângã cei 51% care îºi afirmã credinþa în Dumnezeu sau într-o entitate supremã, existã ºi 17% care nu ºtiu ce sã creadã ºi încã 18% care nu cred în existenþa lui Dumnezeu. Peste jumãtate dintre persoanele intervievate ºi-au exprimat pãrerea cã existã o formã de viaþã dupã moarte, în timp ce 26% au declarat cã nu ºtiu dacã sau ce se întâmplã dupã moarte. Un procent de 23% dintre respondenþi au declarat cã ei cred cã moartea înseamnã încetarea completã a existenþei, respectiv cã nu mai urmeazã nimic dupã moarte. „Multora li se pare cã trãim într-o lume secularã, dar acest sondaj aratã cât de importantã este viaþa spiritualã pentru un numãr atât de mare de cetãþeni ai planetei, jumãtate dintre aceºtia declarând cã ei cred într-o fiinþã spiritualã ºi, tot cam atâþia, afirmând cã ei cred într-o formã sau alta de viaþã dupã moarte”, a declarat Bobby Duffy, manager al ISRI. Duffy a subliniat ºi faptul cã un procent semnificativ dintre cei intervievaþi s-au arãtat nesiguri în privinþa existenþei lui Dumnezeu, a unor realitãþi spirituale sau a unei forme de viaþã dupã moarte. Prin urmare, numãrul celor care declarã cã nu cred în Dumnezeu ºi care nu sunt interesaþi de dimensiunea spiritualã a vieþii este mult mai mic comparativ cu al celor care cred ºi al celor care nu au încã o convingere/opinie în acest sens. Procente foarte mari cu privire la credinþa în Dumnezeu sau într-o fiinþã supremã s-au înregistrat în Indonezia (93%), Turcia (91%), Brazilia (84%), Africa de Sud (83%) ºi Mexic (78%). În schimb, cei mai mulþi dintre cei care nu cred în Dumnezeu s-au înregistrat în Franþa (39%), Suedia (37%), Belgia (36%), Marea Britanie (34%) ºi Japonia (33%). Sondajul a fost realizat în 23 de þãri, fiind chestionate 18.829 de persoane. Trãim în „cea mai captivantã perioadã a creºtinismului… de dupã primul secol” al erei creºtine, afirma autorul american Philip Jenkins , în februarie. El sublinia cã la scarã globalã, ºi în special pe continentele african, asiatic ºi sud-american, are loc o „revoluþie religioasã”, o rãspândire a religiei creºtine care va face ca, în urmãtoarele 3 sau 4 decenii, creºtinismul sã fie religia dominantã în multe þãri ale lumii.]]>