Liderul Bisericii Ortodoxe din Cipru a declarat ca institutia este dispusa sa isi puna averea la dispozitia statului pentru iesirea din situatia dificila in care se afla acum tara, scrie The Times.
Biserica Ortodoxa din Cipru a anuntat ca este dispusa sa-si puna activele, inclusiv terenuri, la dispozitia statului.
“Intreaga avere a Bisericii este la dispozitia tarii (…) astfel incat sa putem sta pe propriile picioare si nu sprijiniti de straini“, a declarat arhiepiscopul Chrysostomos, dupa ce s-a intalnit miercuri dimineata cu presedintele tarii.
Biserica este un actionar important al celei de-a treia mari banci a tarii, Hellenic Bank. Ministrul de Finante cipriot, Michalis Sarris, se afla la Moscova pentru a discuta surse alternative de finantare. O runda initiala de discutii nu a condus la rezultatul sperat miercuri, insa Sarris a afirmat ca va ramane in Rusia astfel incat discutiile sa poata continua.
Partidele politice din Cipru si banca centrala vor discuta un Plan B, dupa respingerea in Parlament a taxei pe depozitele bancare, iar acesta ar putea implica rezervele financiare ale fondurilor de asigurari sociale, dar si un eventual sprijin din partea Bisericii.
Taxa pe depozite a fost ceruta de statele zonei euro pentru sprijinirea Ciprului cu imprumuturi externe de 10 miliarde de euro. Guvernul de la Nicosia ar fi trebuit sa obtina din taxarea banilor din conturile bancare 5,8 miliarde de euro, intrucat imprumuturile externe acopera doar o parte a necesarului financiar al statului, iar tarile euro au refuzat sa acorde imprumuturi mai mari, pentru a nu ridica indatorarea tarii la un nivel considerat nesustenabil.
Presedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, s-a intalnit miercuri cu liderii partidelor pentru a analiza pasii urmatori dupa decizia Parlamentului, potivit cotidianului elen Kathimerini. Partidele vor forma echipe de experti care sa discute un Planul B cu banca centrala.
Printre optiunile discutate se numara utilizarea unor rezerve de circa 5 miliarde de euro detinute de fondurile de asigurari sociale ale Ciprului, precum si o oferta catre deponenti pentru acceptarea voluntara a unui schimb cu obligatiuni legate de veniturile pe care statul ar urma sa le obtina din exploatarea resurselor de gaze naturale.
In acest timp, in Romania Patriarhia Românã cere bani de la toatã lumea pentru finalizarea Catedralei Neamului. Vorbim de un edificiu care va avea 125 de metri înãlþime ºi va eclipsa Casa Poporului construitã de Ceauºescu.
Sursa: protv si realitatea.net
Catedrala Mântuirii Neamului finanþatã de stat / FOTO: basarica.wordpress.com
Construcþia a înghiþit din 2010 ºi pânã acum nu mai puþin de 50 DE MILIOANE DE EURO. Însã mai are nevoie de tot cam pe atât, pentru a fi datã în folosinþã în 2015. Purtãtorul de cuvânt al Patriarhiei se plânge cã, din cauza crizei, donaþiile credincioºilor s-au redus considerabil. A venit si cu o solutie: banii ar trebui sã vinã de la autoritãþi.
În 2010, Patriarhia a demarat lucrãrile de construcþie a celui mai mare lãcaº de cult din România. Pânã în acest moment, proiectul a fost realizat în proporþie de 50%.
În cei doi ani de când au început lucrãrile de construcþie, Patriarhia a investit aproximativ 50 de milioane de euro. Autoritãþile locale ºi centrale au sprijinit biserica, anul trecut, cu aproape opt milioane ºi jumãtate de euro. Mai mult de jumãtate din aceastã sumã, peste 4,2 milioane de euro, a fost alocatã de Guvern. Primãria Generalã a contribuit ºi ea cu 2 milioane de euro. Însã fondurile colectate nu sunt suficiente.
“Avand in vedere faptul ca suntem intr-o perioadã de criza economica, donatiile de la credinciosii si clericii din romania si din strainatate nu mai sunt la nivelul celor din anul 2011. Atat autoritatile centrale, cat si cele locale trebuie sa sustina financiar construirea catedralei mantuirii neamului”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Patriarhiei.
Pãrerile sunt împãrþite în ceea ce priveºte aceastã construcþie.
Pentru a duce la bun-sfârºit Catedrala Neamului, Patriarhia Românã estimeazã cã ar mai fi nevoie de cel puþin 50 de milioane de euro.
