His-panica si cucerirea DEMOGRAFICA a SUA

În plan identitar, se anunþã vremuri grele pentru Statele Unite ale Americii. Procesele de latinizare sau hispanizare masivã a sudului SUA sunt atât de intense, încât în prezent hispanicii, în special mexicanii, constituie cea mai numericã procentual populaþie în statele din sud-vestul SUA. Am scris în articolul „Statele Unite ºi eºecul strategiilor identitare” cã procesele de asimilare etno-rasialã au falimentat în aceastã þarã, iar trecerea la politicile multiculturalismului a înrãutãþit ºi mai mult situaþia, accentuând diferenþele dintre grupurile identitare, care devin tot mai numeroase, mai distincte ºi avanseazã deja mesaje revendicative. Hispanicii sunt printre lideri la capitolul revendicãri. La ziua de astãzi, mai mult de jumãtate dintre cetãþenii americani nãscuþi în afara graniþelor SUA sunt de origine latino-americanã, mai ales mexicani. ªi dupã toate prognozele, în urmãtoarele decenii numãrul mexicanilor care vor emigra în SUA, legal sau ilegal, va fi în creºtere. În multe localitãþi la graniþa dintre SUA ºi Mexic principala limbã de comunicare deja este spaniola. În statul Texas, conform datelor din 2012, mai mult de jumãtate dintre copiii mai mici de un an provin din familii de imigranþi, fiind cu precãdere hispanici; acest trend este în creºtere ºi în urmãtoarele decenii mai multe state americane vor avea o populaþie majoritarã hispanicã [1]. De fapt, aºa cum se exprimã deja unii comentatori politici americani, Statele Unite evolueazã spre a se transforma într-o þarã hispanicã ºi acest lucru s-ar putea întâmpla mai rapid decât ne aºteptãm; cãtre 2042 albii ar putea ajunge sub 50%. Pentru mulþi americani, schimbãrile demografice cardinale care se profileazã nu sunt un motiv de celebrare, ci „un motiv de teamã, anxietate ºi disperare” [2]. Aceste evoluþii demografice, cumulate fiind cu faptul cã, potrivit statisticii, o parte considerabilã din crime în SUA sunt înfãptuite de imigranþi, în mare parte de hispanici, iar 73% dintre respondenþi considerã cã rata înaltã a criminalitãþii e cauzatã de venirea migranþilor, duc la formarea unui sentiment de anxietate generalizatã în rândul americanilor, pe care unii autori l-au denumit în mod ingenios „his-panic”, ºi care are puterea sã alimenteze prejudecãþile rasiale ºi xenofobia [3]. Într-adevãr, dacã ne raportãm la datele statistice prezentate în lucrarea analiticã „The Color of Crime” („Culoarea Crimei”), care oferã un tablou al situaþiei din 2001 privind relaþia dintre rasã ºi delincvenþã în SUA, observãm cã numai 10% din membrii bandelor sunt de culoare albã, cei mai mulþi însã sunt de origine hispanicã [4]. Hispanicii sunt de 19 ori mai mult decât albii reprezentaþi în cadrul bandelor criminale; fiind în acest sens cei mai reprezentativi pe grupuri etno-rasiale. Însã nu atât situaþia criminogenã îi alarmeazã cel mai mult pe americani, cât pericolul pierderii teritoriilor, prin crearea focarelor de separatism etno-rasial. Hispanicii se asimileazã greu sau deloc, iar odatã cu creºterea numãrului lor, gradul de asimilare se va diminua vertiginous. Potrivit datelor statistice, prezentate în 2006, doar 33% dintre cetãþenii de origine hispanicã s-au autoidentificat mai întâi ca “americani”, restul douã treimi se bifeazã fie drept “hispanici/latino”, fie îºi indicã direct grupul etnic [5]. Un raport mai recent, din 2012, prezentat de Pew Hispanic Center, aratã cã doar 21% dintre cele 50 milioane de hispanici din SUA se autoidentificã drept “americani”; restul se identificã fie dupã þara de origine (mexicani, cubanezi), fie dupã apartenenþa etno-rasialã (hispanici, latinoºi). Totodatã, hispanicii constituiau în 2012 deja aproape 17% din populaþia Statelor Unite (peste 52 de milioane) [6]. Iar cãtre anul 2050, se prognozeazã cã vor exista circa 130 milioane de hispanici în SUA ºi ei vor forma aproape o treime din populaþie. Este important cã aceastã creºtere numericã se produce pe fundalul unei foarte slabe asimilãri; practic, procesul de asimilare a hispanicilor este compromis [7]. Prezentarea graficã a rezultatului sondajului efectuat de Pew Hispanic Center în 2012, privind autoidentificarea hispanicilor. Text: 51% se identificã cu þara de origine; 24% se identifica drept hispanici; 21% se identificã drept americani. Hispanicii deci, în marea lor majoritate, nu se transformã în “americani”, ci îºi pãstreazã atât identitatea, cât ºi conºtiinþa etnicã originarã; ºi acest lucru e mai vãdit în 2012, decât în 2006. O demonstraþie practicã a modului în care hispanicii îºi percep identitatea a fost, de exemplu, meciul dintre echipele de fotbal ale Statelor Unite ºi Mexicului, în finala competiþiei Gold Cup, din iunie 2011. Finala s-a disputat pe stadionul Rose Bowl, din Pasadena, lângã Los Angeles, în California. Dar în ciuda faptului cã meciul a avut loc în Statele Unite, echipa naþionalã americanã a fost huiduita de cea mai mare parte a publicului, de peste 90 de mii, format din mexicani americani. Chiar ºi pe durata intonãrii imnului Statelor Unite, zgomotul produs de suporterii hispanici a fost asurzitor. Cei mai mulþi susþinãtori ai echipei mexicane nu au venit cu echipa din Mexic, ci trãiesc de ani buni în Statele Unite. Unul dintre suporterii Mexicului, întrebat de ce a dat preferinþã echipei mexicane deºi locuieºte în SUA, a dat un rãspuns revelator: „Nu am avut altã opþiune decât sã vin sã trãiesc aici, dar sunt nãscut în Mexic ºi acolo va fi întotdeauna inima mea” [8]. Cazul hispanicilor reprezintã o faþetã a unui fenomen identitar mai rãspândit ºi mai profund, denumittransnaþionalism. Transnaþionalismul reprezintã o formã de menþinere a legãturilor etnice între diasporã ºi þara sa de origine, iar ca efecte are influenþa politicã atât asupra þãrii de origine, dar mai ales asupra þãrii-gazdã. Mai multe þãri au încercat sã-ºi creeze un “lobby etnic” în SUA prin intermediul diasporelor sale, însã ceea ce deosebeºte diaspora mexicanã este numãrul imens al migranþilor, care reprezintã o forþã politicã realã. Tocmai din aceste considerente unii experþi atenþioneazã asupra necesitãþii reformãrii politicilor imigraþioniste în SUA, fiindcã fenomenul transnaþionalismului ameninþã pe termen lung însãºi suveranitatea ºi integritatea Statelor Unite [Черноговцева, 2008]. De Dorian Furtuna – Adevarul Surse bibliografice: 1. In Texas, 7 In 10 Children Under Age 1 Are Minorities // by Christian McDonald and Juan Castillo. May 18, 2012 / http://www.hispanicbusiness.com/2012/5/18/in_texas_7_in_10_children.htm 2. Is America becoming a Hispanic country? // By Ruben Navarrette Jr., CNN Contributor. March 18, 2011 /http://edition.cnn.com/2011/OPINION/03/18/navarrette.hispanic.census/index.html?hpt=T2 3. His-Panic. Talk TV sensationalists and axe-grinding ideologues have fallen for a myth of immigrant lawlessness // By Ron Unz. 01 March, 2010 / http://amconmag.com/article/2010/mar/01/00022/ 4. The Color of Crime. Race, Crime and Justice in America // New Century Foundation, Oakton. 2-nd edition, 2005. 24 p. 5. Hispanics: A Statistical Portrait // September 2006. New Century Foundation. Oakton, Virginia /http://www.amren.com/features/hispanics/index.html 6. When Labels Don’t Fit: Hispanics and Their Views of Identity // by Taylor P., Lopez M.H., Martínez J.H., Velasco G. Pew Hispanic Center. April 4, 2012 / http://www.pewhispanic.org/2012/04/04/when-labels-dont-fit-hispanics-and-their-views-of-identity/ 7. How Well Do Hispanics Assimilate? // By Thomas Jackson. American Renaissance. September 29, 2012 /http://www.amren.com/features/2012/09/how-well-do-hispanic-assimilate/ 8. U.S. soccer team booed in their own country as Mexican fans turn LA into an ‘away’ game // By Daily Mail Reporter. 27th June 2011 / http://www.dailymail.co.uk/news/article-2008444/Only-America-U-S-soccer-team-booed-Mexico–California.html#ixzz1QRf8HFCR]]>