Este incredibil cât de mult poate fi influenþat subconºtientul nostru de forþa sugestiei !
Si intrucât mintea subconºtientã este cea care controleazã corpul nostru ºi intreaga viaþã,
prin intermediul sugestiei putem avea parte de o mulþime de intâmplãri – unele plãcute,
altele extrem de neplãcute.
Efectul placebo
Multã lume a auzit de efectul placebo.
In cadrul unui experiment medical, þi se admnistrazã un medicament despre care þi se spune cã este foarte eficient – de pildã cu pansament gastric.
Din 100 de voluntari pe care se testeazã medicamentul, aproximativ 50 constatã intr-adevãr cã au scãpat de durerea de stomac.
Dar – surprizã !
Aºa-zisul medicament este de fapt o bobiþã de zahãr acoperitã de un inveliº albastru. El nu conþine nimic altceva decât zahãr.
Si atunci, ce anume i-a vindecat pe cei 50 de voluntari ?
Forþa sugestiei.
Li s-a spus cã se vor face bine, au fost convinºi cã se vor face bine ºi s-au fãcut bine.
In fapt, subconºtientul lor a fost convins de eficienþa medicamentului ºi a dat organismului comenzile necesare pentru a se face bine.
Tot ceea ce mintea noastrã crede, poate realiza.
Efectul nocebo
Mult mai puþini au auzit de efectul nocebo.
In cadrul unui experiment similar, þi se administreazã o pastilã despre care eºti avertizat cã iþi va face rãu – de pildã crampe stomacale.
De data aceasta, numãrul celor ce se plâng de dureri la stomac este insã de 90% !
Evident era aceeaºi pastilã inofensivã cu zahãr.
IMPORTANT : Se constatã cã forþa sugestiei negative este mult mai mare decât a sugestiei pozitive (90% fațã de 50%). Aceasta concluzie a fost verificatã în mai multe experiențe ºi rezultatele ramân cam la acelaºi %.
Lucrul acesta trebuie sã ne dea de gândit. Suntem expuºi zilnic, orã de orã, unei adevãrate avalanºe de mesaje negative , in primul rând prin presã .
Inundaþii, cutremure, avioane prãbuºite, crime, violuri, preþuri care cresc,bârfe rãutãcioase ale colegilor, accidente de maºinã etc etc.
Aceste mesaje cu puternicã valoare emoþionalã lucreazã fãrã sã ne dãm seama asupra subconºtientului nostru.
Iar rezultatul este cã ne merge prost fãrã sã ºtim de ce. Suntem deprimaþi, ne pierdem increderea intr-o viaþã mai bunã, ne aºteptãm sã ni se intâmple ce e mai rãu. Si, de obicei, la ce te aºtepþi, aºa se intãmplã.
Dãm vina pe ursitã, pe destin, pe guvern , pe socri , pe colegi , fãrã sã observãm cã, de fapt rãul l-am provocat inconstient, noi însine.
Cã l-am lãsat sã pãtrundã in mintea noastrã ori de câte ori a vrut, fãrã sã realizãm cã trãim in casã cu un duºman.
Puneþi piciorul in prag !
Incepând de astãzi inchideþi uºile pentru aceºti musafiri periculoºi.
Evitaþi sã mai urmãriþi jurnalele cu ºtiri negative.
Schimbaþi postul pe altceva. In fond aveþi 25 -30 -40 de canale prin firma de cablu. Urmãriþi emisiunile educative ºi cele care sã vã refacã starea optimistã.
Muzicã, divertisment, etc.
v Evitaþi persoanele negative, cele care permanent se vaietã , criticã ºi condamnã.
Dacã aºa sunt colegii de serviciu sau, mai rãu, ºeful dumneavoastrã, gândiþi-vã foarte
serios sã vã cãutaþi un alt loc de muncã.
Altfel, rãmânând alãturi de ei, riscaþi sã vã condamnaþi la o viaþã de eºec ºi frustrare si
poate, sa va îmbolnaviti cu adevarat.
v Asociaþi-vã cu persoane pozitive, optimiste, orientate spre succes. Dacã vreþi sã aveþi o viaþã de succes, trebuie sã staþi cãt mai mult in preajma unor oameni de succes.
Invãþaþi de la ei, gândiþi ca ei, acþionaþi ca ei.
v Folosiþi permanent forþa sugestiei pozitive citind cãrþi motivaþionale sau biografii ale oamenilor de succes, ascultând casete ºi CD-uri motivaþionale, participând la cursuri ºi seminarii despre succes, urmãrind emisiuni radio ºi Tv cu oameni de succes.
v Pe scurt, folosiþi la maximum forþa sugestiei pozitive ºi reduceþi la minim forþa sugestiei negative.
Preluaþi controlul tuturor elementelor de sugestie din preajma dumneavoastrã ºi folosiþi-
le pentru a vã atinge obiectivele.
Ø Vã sugerez un mic exerciþiu pe care sã-l faceþi zilnic.
Timp de douã sãptãmâni
1) – nu vã mai plângeþi de nimic, nici in sinea dumneavoastrã, nici faþã de alþii
2) – nu mai urmãriþi jurnalele de ºtiri la TV
3) – nu ascultaþi vãicãrelile celor din preajmã, cereþi-le sã schimbe subiectul.
Dacã aveþi rãbdarea sã faceþi acest exerciþiu, veþi observa cã perspectiva asupra vieþii vi se va schimba.
Silviu Popa. PhD – Doctor în ªtiinþe
sursa: informația-zilei.ro
]]>
