– Râurile sub apã existã cu adevãrat! Mãrile ºi oceanele Pãmântului au multe secrete, iar acesta este unul dintre ele.
Oamenii de ºtiinþã au descoperit
un masiv râu subacvatic curgând pe fundul Mãrii Negre. Acest râu fascinant, cu copaci ºi frunze ce cad pe fundul mãrii, are chiar ºi cascade!
S-a estimat cã dacã ar fi pe pãmânt, râul subacvatic ar fi în top 6 în ceea ce priveºte volumul de apã care curge prin el.
Este de aproape 350 de ori mai mare decât Thames (Tamisa) ºi de 10 ori mai mare ca Rinul, relateazã Setyoufreenews.com.

Descoperirea poate ajuta oamenii de ºtiinþã sã facã mai multã luminã asupra modului în care viaþa reuºeºte sã supravieþuiascã în adâncul oceanului, departe de apele bogate în nutrienþi din apropierea þãrmului.
Râul subacvatic, care atinge ºi adâncimi de 30 de metri în unele zone, are ºi cascade asemãnãtoare celor terestre.

Cercetãtorii de la Universitatea din Leeds au folosit
un robot submarin pentru a studia canalul adânc ce a fost descoperit sub apã ºi aºa au dat peste
un râu cu apã foarte sãratã, care curge de-a lungul canalului de pe fundul Mãrii Negre ºi creazã
maluri ºi lunci asemãnãtoare cu cele ale unui râu terestru.
Dr. Dan Parsons, a spus: “Apa din aceste canale este mai densã decât apele din jur pentru cã salinitatea mai ridicatã poartã multe sedimente”. Curge de-a lungul platoului continental ºi în afara platoului abisal, la fel ca ºi un râu terestru.
Platourile abisale din oceanele noastre sunt precum deºertul, dar
aceste canale pot distribui nutriente ºi ingrediente necesare pentru supravieþuirea într-un asemenea mediu. Asta înseamnã cã pot fi vitale, la fel ca ºi arterele care aduc viaþa în adâncimea oceanului”.
Nu este prima descoperire a unui râu subacvatic. În adâncul Mãrii Mexicului existã un râu numit
Cenote Angelita, descoperit de cãtre Anatoly Beloshchin ºi echipa lui de scafandrii.

“Eram la 30 de metri adâncime, apã dulce, ºi apoi 60 de metri adâncime, apã sãratã, ºi vãd un râu sub mine, o insulã ºi frunze care cãdeau. De fapt, râul este o albie de hidrogen sulfurat”, a declarat Anatoly Beloshchin.
Acest râu subacvatic este la fel ca ºi un râu convenþional. Atinge o adâncime de 35 de metri în unele locuri, cu debit de apã dulce ºi apã sãratã în funcþie de adâncime.
Oamenii de ºtiinþã au bãnuit cã se pot forma râuri subacvatice, dupã ce scanãrile sonare ale fundului oceanului au dezvãluit
canale ºerpuite în oceanele din întreaga lume.
De când a fost fãcutã publicã existenþa unor asemenea râuri, cercetãtorii sunt în cãutarea cât mai multor exemple. Multe au fost descoperite, iar numãrul lor va creºte probabil în viitorul apropiat.
Traducere ºi editare: Cãtãlina Rusin – financiarul.ro]]>
Post Views: 0