Iulie 11 e Ziua Internationala a Populatiei. Ca in fiecare an ne putem astepta si in anul acesta la proclamatii emise asupra acestui subiect de catre ONU, Uniunea Europeana, si alte organizatii sau structuri internationale profilate pe demografie. Anticipam ca toate vor promova, in termeni mai mult sau mai putin politicosi, aceasi tema alarmanta pe care o auzim de ani de zile – suntem prea multe fiinte pe planeta, o distrugem, ii epuizam resursele, trebuie sa reducem drastic si imediat numarul fiintelor umane care locuiesc planeta, iar daca nu, o vom distruge atit pe ea cit si pe noi, mai devreme sau mai tirziu. In alte cuvinte, nivelul populatiei trebuie controlat, spun ei, asa dupa cum suntem obisnuiti sa controlam, de exemplu, numarul animalelor salbatice sau al sobolanilor, pentru a atinge si mentine un echilibru ecologic optim. Si asta cu toate ca dupa expertii onesti planeta noastra poate hrani 35 de miliarde de oameni.
Ne spunem insa si noi parerea, dar dintr-o perspectiva total diferita, una informata de declaratiile facute pe 20 iunie in Congresul american de catre un grup de experti proeminenti in demografie, a caror credibilitate si reputatie sunt incontestabile. Dezbaterile s-au concentrat asupra trendurilor demografice internationale pina in 2050. Am studiat cu deamanuntul rapoartele expertilor, si ele configureaza o imagine ingrijoratoare pentru societatea umana in urmatorii 40 de ani. Putem spune ca de fapt ele reflecta un trend spre autoextinctie, dar nu pricinuit de numarul mare de membri ai speciei umane care vor locui planeta in 2050, ci din cauza absentei unui echilibru natural intre generatia tinara si cea in varsta si care in 2050 va atinge un apogeu critic si ireversibil.
Datele statistice enuntate in rapoartele demografilor sunt nu numai informative cit mai ales ingrijoratoare. Ele dau de gindit oricarei fiinte umane cit de cit responsabile si preocupate de viitorul copiilor lor si al speciei umane. La audierile Congresului american au participat 4 experti ale caror rapoarte, in limba engleza, le aflati aici: http://csce.gov/index.cfm?FuseAction=ContentRecords.ViewDetail&ContentRecord_id=500&Region_id=0&Issue_id=0&ContentType=H,B&ContentRecordType=H&CFID=57036425&CFTOKEN=12280097 Dintre ele ne concentram doar asupra raportului lui Richard Jackson, profesor la Centrul pentru Studii Strategice si Internationale, si a luiStephen W. Mosher, Presedinte la Population Research Institute, ambele din Statele Unite.
Raportul lui Richard Jackson
Tarile dezvoltate, afirma Jakson, se afla in pragul unei ere fara precedent in care populatia lor imbatrineste rapid si descreste dramatic.
Declinul demografic al Europei e drastic. In 1935 populatia Europei constituia 25% din populatia lumii, scazind la 13% in 2010. Se preconizeaza ca va continua sa descreasca si sa ajunga la doar 10% pina in 2050. Puterea economica a tarilor dezvoltate va scadea si ea de la o pondere de 72% din economia mondiala in 2009 la doar 40% in 2050. In decada actuala si cea a anilor 20 procesul de imbatrinire a populatiei se va accelera si mai mult. Daca in 1980 varsta medie a populatiei in Europa Occidentala si Japonia era de 34 si respectiv 32 de ani, in 2030 ea va fi de 47 de ani in Europa Occidentala si de 52 de ani in Japonia. In Italia, Spania si Japonia mai mult de jumatate din populatia acestor tari va ajunge la varsta de pensionare sau va fi deja pensionata in anul 2030, si tot atunci in aceste tari vor fi mai multe persoane in anii 70 ai vietii decit in anii 20.
Rata natalitatii e deasemenea sub nivelul optim de 2.1 de copii de femeie in intreaga Europa. In Franta si Scandinavia e cea mai ridicata, de 1.9 copii de femeie, dar datorita imigratiei, si nu a sporului natural al populatiei. E insa mult mai scazuta in Italia si Sudul Europei (1.4), iar in Germania si Europa Centrala e si mai scazuta (doar 1.3) Declinul demografic va cauza si un declin al fortei de munca. Pina in 2050, forta de munca va scadea cu 22% in Sudul Europei, si cu pina la 29% in Germania si Europa Centrala.
De fapt, forta de munca va scadea in mai toate tarile curent asa zise dezvoltate, in special in Germania si Japonia, unde se va diminua cu intre .5% si 1.5% pe an. Simultan, insa, forta de munca va si imbatrini, muncitorii trebuind sa lucreze mai multi ani inainte de a iesi la pensie. Imbatrinirea fortei de munca va atrage dupa sine si un declin in productivitatea muncii, fiind bine cunoscut faptul ca productivitatea muncii descreste cu inaintarea in varsta. In plus, volumul economiilor va scadea si in consecinta vor fi mai putine fonduri disponibile pentru investitii si consum. Deasemenea, tarile dezvoltate vor fi constrinse sa cheltuie o proportie mai mare din venitul national pe generatia in varsta, de exemplu ingrijirea medicala, decit pe cea tinara, de exemplu educatia si invatamintul. Economistii prezic ca in 2030 tarile dezvoltate vor trebui sa aloce cu 7% mai mult din venitul national in comparatie cu cel actual pentru a mentine sistemul de pensii si beneficii sociale alocate in prezent celor in varsta. Impozitele impuse generatiei tinere vor creste si ele tocmai pentru a asigura nevoile generatiei imbatrinite. Se preconizeaza deasemenea si suprimarea programelor publice costisitoare, cum ar fi asistenta internationala alocata tarilor sarace sau apararea nationala si programele militare.
Imigratia nu va fi suficienta pentru a rezolva criza demografica a Europei sau de a-i asigura nivelul actual de beneficii sociale, afirma Jackson. Trendurile actuale denota ca pina in 2030 populatia musulmana se va dubla in Franta si se va tripla in Germania. Este realmente posibil deasemenea ca pina in 2030 Amsterdam, Marseilles, Bimingham si Cologne sa fie populate in majoritate de musulmani. Unele tari europene sunt pe cale de a-si pierde jumatate din populatia curenta pina la sfarsitul acestui secol. Impactul acestei crize demografice asupra pensiilor si al costului de asistenta medicala va fi devastator. Presiunile care vor fi facute asupra guvernelor pentru a satisface nevoile generatiei imbatrinite vor fi si ele enorme.
Nici China nu va fi scutita de trendurile demografice negative care se manifesta in tarile dezvoltate. Politica ei de reducere fortata a populatiei va incepe sa-si manifeste impactul negativ inca de la inceputul decadei viitoare, cind expertii preconizeaza ca China va depasi SUA si va deveni principala putere economica mondiala. La rindul ei, Rusia se afla si ea in mijlocul unei crize demografice nemaicunoscute in istoria omenirii de dupa calamitatile demografice ale Europei secolului XIV.
Statele Unite: Singura exceptie de la aceste trenduri va ramine SUA, care, daca isi va mentine vitalitatea bilogica si demografica curenta, explica Jackson, va continua sa influenteze directia comunitatii internationale pina la finele Secolului XXI asa cum a facut-o si in Secolul XX. SUA va ramine singura tara dezvoltata cu o rata a natalitatii de peste 2.1. Varsta medie a Americii va creste de la 37 de ani in prezent, la doar 39 de ani in 2030. America va continua sa dispuna de resursele naturale si umane pentru a-si mentine si pe viitor rolul actual de lider al societatii mondiale. In 2050 se preconizeaza ca ponderea economiei americane in economia mondiala va fi de 25%, aproximativ atita cit este si astazi. In contrast, Uniunea Europeana, Japonia si Canada vor constitui doar 16% din economia mondiala a anului 2050. Tot in 2050 SUA va ramine singura putere mondiala dedicata drepturilor omului, democratiei, si economiei de piata.
Ce recomanda Jackson forurilor decizionale in lumina acestor trenduri sumbre? Orice decizie de lunga durata, spune el, care nu ia in considerare tendintele demografice actuale, nu-si are sens. (“Planning national strategy for the next several decades with no regard for population projections is like setting sail without a map or a compass. In this sense, demography is the geopolitical cartography of the twenty-first century.”) (“Planificarea unei strategii nationale pentru urmatoarele citeva decade fara a lua in considerare trendurile demografice se aseamana cu plecarea intr-o calatorie dintr-un port fara harta si busola. In sensul acesta, demografia e cartografia geopolitica a Secolului XXI.”)
Raportul lui Steven W. Mosher
Mosher isi demareaza raportul cu o ieremiada impotriva tinerilor Europei care, spune el, sunt “prea indragostiti de sex, viata urbana, si viata de unul singur pentru a se mai gindi la casatorie, si cu atit mai putin la a lasa in urma urmasi.” In 2050 trei patrimi din statele lumii vor avea o crestere negativa a populatiei. Daca in 2000 traiau pe planeta doar 457 de milioane de persoane peste varsta de 65 de ani, in 2050 acest numar va creste la 1.46 de milarde de persoane. Populatia lumii va creste de la 7 miliarde in 2010 la 7.6 miliarde in 2040, iar dupa aceea va descreste in mod constant, ajunding din nou la 7 miliarde in 2082 si la 5 miliarde la inceputul Secolului XXII. Populatia planetei, insa, va fi mult mai batrina de acum in 100 de ani decit este acuma.
Rata natalitatii a scazut de la o medie de 5.00 copii de femeie in 1970 la 2.6 copii in 2002, iar in 2050 se asteapta sa scada la doar 1.54 de copii. Mentinerea unui nivel stabil al populatiei necesita 2.1 copii de femeie.
Cum a ajuns omenirea aici, intreaba Mosher? Pentru ca a creat si apoi legiferat o cultura a mortii, anti-viata si proavort, si careia i-am permis sa ne invadeze mintile si sa ne dicteze valorile si politicile publice. Care va fi rezultatul acestei culturi pina in 2050? Populatia Europei, inclusiv cea a Rusiei, va scadea de la 728 de milioane de fiinte umane la 557 de milioane in 2050, in doar 40 de ani. In alte cuvinte, de acuma pina atunci, Europa va pierde intre 3 si 4 milioane de oameni pe an. In plus, declinul demografic al Europei se va accelera dupa 2050 si va rezulta in reducerea populatiei Europei de la nivelul actual la doar 207 milioane de locuitori pina la sfarsitul Secolului XXI. In alte cuvinte, in urmatorii 100 de ani trei sferturi din europeni vor dispare. Trendurile demografice europene denota o depopulare a continentului nu o revitalizare demografica. De acum in 100 de ani declinul demografic european va fi ireversibil, majoritatea covarsitoare a europenilor de la inceputul Secolului XXII fiind de peste 60 de ani. Imbatrinirea Europei pina in 2050 va fi mai acelerata in Austria, Bulgaria, Republica Ceha, Grecia, Italia,ROMANIA si Spania, unde varsta medie a populatiei va fie de peste 55 de ani. Declinul demografic al Rusie va fi si el radical, de la 143 milioane de locuitori in 2005 la doar 112 milioane in 2050. Este greu de prevazut, conchide Mosher, cum o tara ca Rusia care isi pierde o patrime din populatie in doar 40 de ani poate in acelasi timp sa-si constuiasca si sa mentina o economie moderna. Mosher: “cind o societate isi pierde vointa de a se reproduce, isi pierde vitalitatea.” (“… when a society loses the will to reproduce, it loses its vitality.”
Tendintele demografice actuale din Franta indica ca in 2050 40% din populatia Frantei va fi musulmana, astfel ca ceea ce musulmanii nu au reusit la Poitiers in 711, vor reusi pina la finele Secolului XXI – cotropirea Frantei. Dar nu doar in Franta, spune Mosher, ci in intreaga Europa Occidentala, “the successor population is already in place,” adica “populatia care va inlocui populatia autohtona deja s-a instalat.” Europenii, spune Mosher, par a gindi ca nu mai vor sa pastreze Europa pentru europeni, ci vor sa o dea altora in schimbul mentinerii nivelului de viata ridicat cu care au fost obisnuti dupa ultimul razboi mondial.
Situatia Japoniei insa e si mai precara. Daca pina in urma cu doar 15 ani Japonia era invidia lumii si dadea imaginea unei economii inepuizabile, din anii 90 incoace a inceput sa imbatrineasca rapid fara a dispune de o generatie tinara care sa o inlocuiasca si sa mentina nivelul energetic al economiei japoneze. Spre deosebire de China unde controlul populatiei e politica oficiala a statului, Japonia s-a transformat de buna voie intr-o tara fara copii si nesilita de nimeni. Cu totul voluntar. Japonia se confrunta cu o “criza a depopularii.” In 2050 Japonia va avea doar 92 de milioane de locuitori, cu 35 de milioane mai putini ca astazi. Varsta medie a celor 92 de milioane de japonezi va fi de 54 de ani, iar fiecarui pensionar japonez ii va corespunde doar o singura persoana incadrata in munca. In absenta unui miracol al fertilitatii, colapsul demografic al Japoniei va fi ireversibil. Nici chiar un val de imigrari masive nu va putea scapa Japonia de catastrofa demografica care o asteapta, preconizeaza Mosher.Pentru a-si mentine nivelul actual al polulatiei, de acuma pina in 2050 Japonia va trebui sa importe anual aproximativ 600.000 de imigranti tineri. Dar de unde? Si chiar daca s-ar afla acesti imigranti, fara indoiala ca ar schimba radical intreaga civilizatie nipona.
Mai toate tarile din sud-estul Asiei insa se afla in aceasi situatie, printre ele Taiwanul, Hong Kong, Korea de Sud, si Singapore. Programul de reducere al populatiei din Corea de Sud, initiat de SUA in 1961, a fost acceptat dupa aceea in mod benevol de guvernul sud corean. Astazi rata natalitatii sud coreene este de doar 1.2 copii de femeie. SUA a declansat un program similar si in Tailanda in 1962, rata natalitatii in Tailanda astazi fiind de doar 1.6 copii de femeie.
Care au fost factorii care au cauzat catastrofa demografica a Secolului XXI intreaba Mosher? Disponibilitatea contraceptivelor, legalizarea si incurajarea avortului, urbanizarea generala a societaii, declinul simtamintelor religioase, propaganda anti-natala a societatii moderne, individualismul radical, viziunea materialista si hedonista a generatiilor de dupa al doilea razboi mondial, aminarea casatoriei si a intemeierii unei familii, crezul, gresit, ca fertilitatea poate fi prelungita pina in a doua jumatate a anilor 30 ai vietii, etc. Dimpotriva, studiile indica ca fertilitatea femeilor deja intra in declin dupa 30 de ani, si ca declinul se acelereaza dupa 35 de ani. In plus, sistemul de asistenta sociala de care europenii s-au bucurat vreme de zeci de ani a devenit si el, in mod paradoxal, dusmanul numarul unu al precreeri umane, la fel dupa cum si copiii la rindul lor au devenit dusmanul numarul unu al societatilor de consum. A avea si a creste copii a devenit o afacere costisitoare in societatea contemporana in care totul se reduce la bani si profit. Cu cit mai multi copii, cu atit mai multe investitii, cheltuieli, si durere de cap. La asta se adauga si programele de sterilizare fortata impuse asupra societatilor mai putin dezvoltate de catre tarile dezvoltate si programele ONU, cit si disponibilitatea gratuita a contraceptivelor. Se estimeaza ca tarile dezvoltate deja au cheltuit aproximativ 100 de miliarde de dolari pentru reducerea fertilitatii in tarile subdezvoltate. Si inca investesc. Un exemplu recent este Statele Unite unde Administratia Omaba a lansat un proiect de sterilizare a 400.000 de femei in Peru – o adevarat crima impotriva fiintelor umane si a naturii umane.
In concluzie, afirma Mosher, umanitatea se afla in mijlocul unei Revolutii Demografice, majoritatea consecintelor ei fiind devastatoare. Si tragice. In viitorul nu prea indepartat, tot mai putini copii vor avea frati sau surori, iar in timp nu vor avea nici verisori, nici unchi, nici matusi. Nici familie. In final, afirma Mosher, “we are causing a flood of human misery and a global economic malaise.” (“cauzam o mizerie umana imensa si o criza economica globala.”)
Dar Romania?
Dar noi, romanii? Cum stam la capitolul demografiei? Foarte rau. Si Romania e vizata si influentata de tendintele demografice contemporane. In mod negativ. Daca nu isi pune cit de curind casa in rinduiala din punct de vedere demografic, Romania anului 2050 va risca de a fi literalmente “inghitita” de alte grupuri umane mai tinere, mai viguroase, si cu o vitalitate biologica mai vibranta decit a noastra. Parintii nostri si generatiile de dinaintea lor au dovedit o vitalitate biologica deosebita care i-a ajutat sa se extinda pe o suprafata relativ mare a Europei, dar una care devine tot mai restrinsa, tocmai pentru ca vitalitatea noastra biologica cunoaste o scadere fara precedent. Pe linga noi, cei de la AFR si Pro-Vita, mai sunt multe alte voci in Romania care atrag mereu atentia asupra iernii demografice romane, fara ca cei care ne conduc sa le ia in seama. Realitatea este ca nimeni nu ia in seama sau in mod serios o tara cu un numar mic de locuitori. Nici o putere mondiala nu e interesata in aliante politice, militare sau economice cu tari ale caror populatii scad. In consecinta, interesele geopolitice ale Romaniei vor fi afectate, mai devreme sau mai tirziu, de vitalitatea demografica a tarii, a fiecaruia dintre noi care citim aceste rinduri. Uniunea Europeana nu va dainui vesnic si nici nu ne va sprijini vesnic. Nici Babilonul nu a dainuit vesnic, cu atit mai mult Uniunea Europeana. Noi am existat inainte ca ea sa existe, dar suntem in conjunctura unde trebuie sa ne intrebam daca vom supravietui prabusirea Uniunii Europene. Uniunea Europeana nu va dainui fara o populatia vibranta din punct de vedere biologic. Poate inca o generatie sau doua, dupa care si apusul ei va deveni o realitate.
Dar noi? Copiii nostri? Ne pasa de viitorul nostru sau al lor? De posibilitatea ca am putea dispare ca natiune? Ca avortul agresiv pe care-l practicam la nivel colectiv de citeva generatii e pe punctul de a ne elimina de pe harta umanitatii? Fiecare roman de buna credinta trebuie sa-si puna aceste intrebari. Si fiecare trebuie sa-si faca contributia. A fi patriot in conditiile acestea inseamna a si fi preocupat de viitorul natiunii, de supravietuirii ei in contextul actual al globalizarii.
UN COMENTARIU
Tot in legatura cu audierile din Congresul American redam un comentariu publicat recent in publicatia canadiana online LifeSiteNews. Textul in engleza al comentariului se afla aici:http://www.lifesitenews.com/news/europe-is-dying-us-population-expert-tells-senate-hearing/ A fost tradus pentru noi de d-l Lucian Hord, voluntar AFR Chisineu Cris (Arad). Ii multumim.
Un expert de seamã din domeniul studiului populaþiei, adresându-se Senatului SUA, a recomandat înlocuirea imediatã a tuturor programelor anti-natalitate finanþate de SUA cu programe pro-natalitate, datoritã declinului extrem al ratei natalitãþii în þãrile europene. Preºedintele Institutului de Studiu al Populatiei, Stephen Mosher, a declarat: “Nu conteazã prea mult dacã le numim programe de sãnãtate a reproducerii, programe de planning familial ori programe de control a populaþiei. Toate au acelaºi efect: coboarã forþat rata natalitãþii în þãri care sunt déjà pe moarte. Asemenea programe nu fac decât sã agraveze situaþia.”
Audierea din Comisia senatorialã pentru Securitate ºi Cooperare în Europa s-a concentrat asupra implicaþiilor declinului demografic (cuantificabil prin scãderea ºi îmbãtrânirea rapidã a populaþiei) în privinþa securitãþii ºi a dezvoltãrii economice ºi sociale a Europei, în majoritatea statelor membre OSCE (Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperare Europeanã).
Preºedintele Comisiei, republicanul Chris Smith, a observat cã fiecare stat european, statele din fosta URSS, dar ºi SUA ºi Canada, sunt martore ale unor schimbãri demografice dramatice, “care vor avea cu siguranþã consecinþe asupra dimensiunilor economice, umane ºi în privinþa securitãþii OSCE”. Este clar cã cele mai multe dintre state înregistreazã un declin demografic, în unele cazuri foarte abrupt. Doar câteva dintre cele 56 de þãri membre OSCE au o ratã a natalitãþii egalã sau mai mare cu cea a mortalitãþii” a observat Smith.
Mosher a confirmat: “la 5 secole dupã Ciuma neagrã ce a devastat Europa, populaþia aceluiaºi continent este decimatã de o Plagã albã”. “Multe naþiuni se aflã déjà pe o spiralã descendentã, a morþii, înregistrând pierderi semnificative din populaþie în fiecare an. Ascultaþi cu atenþie ºi veþi auzi geamãtul înnãbuºit al popoarelor ce se sting.” Comisia a fost informatã cu privire la consecinþele acestui tipar de declin demografic, semnificative pe plan social, economic ºi al securitãþii, pentru toate þãrile din regiune. În anii ce vor urma, statele vor deveni tot mai dependente de muncitori strãini; în acelaºi timp va scãdea numãrul potenþialilor recruþi pentru armatã – ceea ce va conduce la escaladarea unor tensiuni sociale “déjà observabile în conflicte desfãºurate în anumite state membre, în anii recenþi” a afirmat Smith.
“Este alarmant ºi trist sã asistãm la violenþe xenofobe ºi ultranaþionaliste, alimentate de percepþiile fiecãrei naþii cu privire la declinul propriu pe termen lung, comparat cu un alt grup”, a mai spus Smith. “Similar, în domeniul economic” a continuat el. “Incã este departe de a fi clar cum se poate susþine creºterea economicã în þãrile cu cel mai rapid declin demografic, ori – pentru a atinge o chestiune mai specificã ºi presantã – cum va putea generaþia mai tânãrã ºi mai restrânsã numeric, sã asigure cele necesare pentru generaþiile mai vechi ºi mai numeroase.”
Raportul lui Steve Mosher prezentat Comisiei conchide pronosticând ireversibilitatea spiralei descendente a ratei fertilitãþii, colapsul demografic rezultant fiind aproape imposibil de evitat. El ºi-a început cuvântarea cu un citat din scrierile greceºti antice: “Cineva poate observa zilele acestea, peste tot în Grecia, diminuarea natalitãþii ºi o depopulare atât de generalizatã încât cetãþile par pustiite iar ogoarele – pãrãsite. Deºi acestã þarã nu a fost rãvãºitã nici de rãzboi, nici de vreo epidemie, cauza acestei suferinþe este evidentã: datoritã avariþiei ºi laºitãþii, oamenii – dacã se cãsãtoresc, nu dau naºtere la copii cum ar fi de aºteptat. Ci aduc pe lume unul sau cel mult doi. Astfel blestemul se întinde înainte chiar de a fi observat. Remediul ne este la îndemânã: nu trebuie decât sã schimbãm standardele moralei noastre.“ (Polibius, 204-122 î. Cr.)
Sursa: Alianța Familiilor din România
