Rusia ne furã ºi crucile din Basarabia. Crucea Mântuirii Neamului Românesc, din Nisporeni, R Moldova, a ajuns pe mâinile Patriarhiei Ruse, care i-a schimbat numele în Crucea Mântuirii Neamului. Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Rusia ne furã ºi crucile din Basarabia (foto: mncbasarabia.org) Totul, prin intermediul subordonatei Mitropolii a Moldovei. Monumentul a fost donat aproape acum doi ani românilor basarabeni de familia Dohotaru, din Oneºti, judeþul Bacãu, iar fondurile pentru lucrãrile de instalare au fost colectate de la cetãþenii care ºi-ai dorit un simbol al românismului pe teritoriul Republicii Moldova. Ridicatã ca un simbol al identitãþii româneºti, pe un deal în imediata vecinãtate a localitãþii Nisporeni, Crucea Mântuirii Neamului Românesc a ajuns obiect al unei tranzacþii nebuloase, la finalul cãreia noul proprietar, Mitropolia Moldovei, a avut iniþiativa schimbãrii numelui monumentului, scrie cotidianul Timpul de la Chiºinãu. “Modificarea ar fi una plinã de semnificaþii, de vreme ce din titlul obiectivului ar urma sã disparã cuvântul „Românesc”, ceea ce adaugã, implicit, un element de tensiune degringoladei identitare din R. Moldova, întreþinutã de anumite cercuri de interese obscure”, continuã publicaþia amintitã. “Fiind solicitat sã comenteze evenimentul, unul dintre iniþiatorii proiectului, Veaceslav Þâbuleac, directorul postului de radio Vocea Basarabiei, a declarat cã întreþinerea Crucii Mântuirii Neamului Românesc era prea costisitoare, de aceea a fost nevoit sã o predea Episcopiei de Ungheni “(n.red. – a Mitropoliei Moldovei, subordonatã Patriarhiei Ruse). Mai ºocantã mi s-a pãrut explicaþia pe care o face dl Þâbuleac excluderii termenului “Românesc” din denumirea oficialã a monumentului: „Crucea niciodatã nu a fost un simbol al românismului, pentru cã cei mai mulþi bani au fost colectaþi de la oameni de afaceri ºi nu de la cetãþenii simpli” – scrie ºi directorul de la Timpul, jurnalistul Constantin Tãnase. Chiar aºa, domnule Þâbuleac ? Pânã aici am ajuns ? Dar cum rãmâne cu discursul dumneavoastrã, rostit pe data de e 28 august 2011, la inaugurarea Crucii când aþi declarat, citez „…astãzi, pe aceastã frumoasã colinã a Nisporenilor, se sãvârºeºte una dintre cele mai semnificative zidiri creºtine ale Domnului nostru Iisus Hristos din ultimele ºapte decenii în Basarabia – Crucea Mântuirii Neamului Românesc”? Sã nu aibã nimic în comun românismul cu …Neamul Românesc ? La fel de ºocantã mi s-a pãrut ºi recomandarea dlui Þâbuleac „sã nu încurcãm naþionalismul cu creºtinismul”… ªi, totuºi, nu mã grãbesc cu concluziile. Aºtept de la dl Þâbuleac o explicaþie mai clarã Am acest drept, fiindcã la înãlþarea acestei Cruci a contribuit ºi familia mea, ºi publicaþia TIMPUL. Am contribuit nu pentru înãlþarea unei Cruci a Mântuirii pentru mântuirea …unui neam abstract ºi fãrã nume, ci a NEAMULUI ROMÂNESC. Rãsfoiesc lista donatorilor din excepþionalul album „Crucea Mântuirii Neamului Românesc” (cu subtitlul „Monument al unitãþii ºi demnitãþii noastre naþionale”) ºi dau acolo de nume de persoane care au donat 1 leu, 2 lei, 3 lei º.a.m.d. ºi ºtiu cu certitudine cã aceºtia, scoþând ultimul leu din buzunar, l-au dat anume pentru mântuirea Neamului Românesc. Reacþia ambasadorului României, Marius Lazurcã “Înainte de toate, gãsesc straniu faptul cã cei care au decis acest transfer – dacã acest transfer s-a produs – nu s-au consultat cu Mitropolia Basarabiei. Or, cei care, ca mine, au fost prezenþi la ceremonia de sfinþire, îºi amintesc faptul cã evenimentul s-a desfãºurat sub tutela spiritualã a Patriarhiei de la Bucureºti, în prezenþa a doi mitropoliþi români, Înalt Preasfinþii Petru ºi Teofan. Însuºi Preafericitul Daniel, Patriarhul României, a binevoit sã adreseze celor prezenþi salutul ºi binecuvântãrile sale arhiereºti. Felul în care s-a construit Crucea ºi cum s-a desfãºurat sfinþirea indicã faptul cã „proprietatea” ei moralã e infinit mai importantã decât proprietatea juridicã. Indiferent cine ar fi fost, din punct de vedere juridic, proprietarul acestui monument, el nu ar fi avut nicidecum dreptul moral sã îl înstrãineze fãrã acordul explicit al tuturor donatorilor, în primul rând, fãrã acordul generoasei familii Dohotaru din Oneºti, iniþiatorii acestui proiect”,a declarat ambasadorul României la Chiºinãu, Marius Lazurcã, intervievat de Timpul. “Am putut atunci (2011) afla cã postul de radio „Vocea Basarabiei” s-a plasat în fruntea eforturilor de mobilizare a resurselor în vederea realizãrii acestei ctitorii. ªi, într-adevãr, mulþumitã „Vocii Basarabiei” ºi altor entuziaºti, s-a pornit o subscripþie publicã de mari dimensiuni, graþie cãreia fondurile necesare construcþiei au fost adunate ºi utilizate cu promptitudine. Îmi amintesc foarte bine intensitatea atmosferei acelor zile, strãbãtute de bucuria celor dedicaþi ridicãrii, nu unui monument oarecare, ci unei Cruci, aºezate simbolic la malul Prutului, sub braþele cãreia sã se regãseascã toþi românii. Îmi vine greu sã cred cã întreg simbolismul Crucii de la Nisporeni poate fi înlãturat sau tranzacþionat în tainã”, a continuat ambasadorul Marius Lazurcã. Crucea Mântuirii Neamului Românesc Duminicã, 28 august 2011, în oraºul Nisporeni, R. Moldova, a avut loc ceremonia de inaugurare ºi sfinþire a complexului “Crucea Mântuirii Neamului Românesc”. Proiectul a fost iniþiat cu ani în urmã ºi adus la final cu bunãvoinþa Domnului ºi prin contribuþia numeroasã ºi generoasã a populaþiei din Republica Moldova ºi România, anunþa, atunci, Radio Vocea Basarabiei. Primul eveniment – slujba de sfinþire a Crucii, a Capelei, a Clopotniþei ºi inaugurarea oficialã a Complexului – a început în jurul orei 16.00, în Dealul Zghihara, înãlþime care dominã Nisporenii dinspre rãsãrit. Cel de-al doilea va avea loc pe stadionul din localitate, la ora 20.00 ºi va consemna momentul solemn de Aprindere a Luminilor Crucii, urmat de un concert. Invitat sã participe la slujba de sfinþire, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Pãrinte Daniel, a binecuvântat în aceastã misiune pe ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei ºi Exarh al Plaiurilor, ÎPS Teofan, Mitropolit al Moldovei ºi Bucovinei, PS Corneliu, Episcop al Episcopiei Huºilor. Mesajul Preafericitului Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul sfinþirii ansamblului Crucea Mântuirii Neamului Românesc, Republica Moldova, 28 august 2011 poate fi citit aici. sursa: ziuaveche.ro]]>
Related Stories
November 22, 2024
În lipsa regretatului economist Ilie Șerbănescu (decedat în luna aprilie a acestui an) care ne…
Post Views: 0
MR
Posted in: Cauze Naţionale
November 21, 2024
Fără alte comentarii de prisos, prezint mesajul de campanie al candidatului Partidului Patrioții Poporului Român…
Post Views: 0
MR
Posted in: Cauze Naţionale
November 19, 2024
Iulian Ghițescu candidat la Camera Deputaților în circumscripția electorală nr. 23 Ialomița Partidul Patrioții Poporului…
Post Views: 0
MR
Posted in: Cauze Naţionale
November 12, 2024
N-are prea mult sens să detaliez aici de ce m-am răzgândit și am decis în…
Post Views: 0
MR
Posted in: Cauze Naţionale
November 8, 2024
Mântuire din necazuri, victorie și scăpare din mrejele dușmanului. Fie să fim demni purtători ai…
Post Views: 0
MR
Posted in: Cauze Naţionale, Spiritualitate
November 4, 2024
După ce citești articolul, vei știi să răspunzi la următoarele întrebări: Ce a fost și…
Post Views: 0
MR
Posted in: Cauze Naţionale, international
June 26, 2024
Fix în urmă cu 148 de ani, Mihai Eminescu în calitate de proaspăt colaborator al…
Post Views: 0
MR
Posted in: Cauze Naţionale, international
April 20, 2024
Umanitatea a ajuns într-un punct cardinal al existenței sale. Evoluția tehnologică a adus cu sine…
Post Views: 0
MR
Posted in: Cauze Naţionale, international
În lipsa regretatului economist Ilie Șerbănescu (decedat în luna aprilie a acestui an) care ne…
Fără alte comentarii de prisos, prezint mesajul de campanie al candidatului Partidului Patrioții Poporului Român…
Iulian Ghițescu candidat la Camera Deputaților în circumscripția electorală nr. 23 Ialomița Partidul Patrioții Poporului…
N-are prea mult sens să detaliez aici de ce m-am răzgândit și am decis în…
Mântuire din necazuri, victorie și scăpare din mrejele dușmanului. Fie să fim demni purtători ai…
După ce citești articolul, vei știi să răspunzi la următoarele întrebări: Ce a fost și…
Fix în urmă cu 148 de ani, Mihai Eminescu în calitate de proaspăt colaborator al…
Umanitatea a ajuns într-un punct cardinal al existenței sale. Evoluția tehnologică a adus cu sine…