Este cea mai promiþãtoare tehnologie în materie de interfeþe creier-computer: un electrod extrem de subþire, atât de fin încât poate fi plasat pe o singurã celulã neuronalã, pentru a-i urmãri activitatea.
Electrodul, realizat de cercetãtorii de la Universitatea Michigan, SUA, are numai 7 microni diametru (0.007 milimetri), fiind astfel de 10 ori mai subþire decât cel mai fin electrod realizat anterior; este fabricat din fibrã de carbon electroconductoare, acoperitã cu un strat de plastic special, cu rol de izolant (pentru a bloca semnalele de la alþi neuroni) ºi are la un capãt o „perniþã” de gel ce poate fi aplicatã pe membrana celularã a neuronului, captând astfel cu mare acurateþe semnalele provenite de la aceste celule din creier.
Cu aceastã tehnologie, mãsurarea nivelului activitãþii nervoase cerebrale poate deveni foarte eficientã ºi simplã din punct de vedere practic.
De asemenea, în viitor tehnologia ar putea fi utilizatã pentru a transmite semnale membrelor protetice fãrã a provoca inflamaþii, aºa cum se întâmplã în cazul implantãrii în creier a unor electrozi mai mari (pe care sistemul imunitar îi considerã corpuri strãine ºi reacþioneazã declanºând un proces inflamator care afecteazã þesutul nervos ºi blocheazã comunicarea între neuroni ºi electrod).
Gelul special de la capãt permite transmiterea cu uºurinþã a impulsurilor nervoase sau, dupã, cum spun cercetãtorii, „vorbeºte aceeaºi limbã ca ºi celulele”. Impulsurile electrice cãlãtoresc în creier prin miºcarea ionilor (atomi încãrcaþi electric) ºi la fel se transmit ºi prin gelul de pe electrod. Pe de altã parte, fibra de carbon rãspunde la miºcarea ionilor prin deplasarea electronilor, „traducând” astfel semnalele creierului în limbajul dispozitivelor electronice.
Cercetãtorii au testat electrozii implantându-i în creierele unor ºobolani; subþirimea unui astfel de electrod permite aºezarea lui în vecinãtatea unui anumit neuron, iar cercetãtorii au putut observa semnale electrice clare transmise prin fibra de carbon.
Tehnologia poate avea ºi alte aplicaþii: descifrarea unor „mistere” ale creierului, precum modul în care comunicã neuronii între ei, felul în care este prelucratã informaþia etc.
Fiind foarte mici, aceste dispozitive pot fi combinate cu tehnici optice performante pentru a vizualiza ce se petrece în celulele nervoase.
Deoarece electrozii au fost testaþi doar 6 sãptãmâni, încã nu se ºtie cum s-ar comporta ei pe termen lung, odatã implantaþi în creierul uman, dar cercetãtorii considerã cã rezultatele sunt promiþãtoare.
Sursa: Mail Online – via descopera.ro]]>
