Legendã

Þãrile prin care drogurile ajung din Asia în Europa Principalele pieþe de desfacere pentru etnobotanice din Europa Cele trei zone din care pãtrund etnobotanicele în România Câºtigul estimat al vânzãtorilor de halucinogene de la noi se ridicã la 100 de milioane de euro pe an, deºi comercializarea acestor substanþe este interzisã. Nu se mai vând în magazine specializate, ci pe internet, în sex-shopuri, în sãli de jocuri de noroc, în cluburi sau în campusurile studenþeºti, adicã “pe sub mânã”. Aºa se poate descrie reþeaua etnobotanicelor în þarã. Dar cum ajung ele la noi? Gigel Lazãr, reprezentantul ONG-ului antidrog CIADO ne-a descris cãlãtoria continuã a substanþelor psihotrope, de la producãtorii din China pânã în România.

Aprovizionaþi de trei reþele

“Chinezii produc marfa, care este comandatã pe internet din mai multe colþuri ale lumii sau direct din «fabricile» chinezeºti. Noi suntem la graniþa a trei mari reþele de trafic de etnobotanice: Rusia, Germania, Anglia. Rusia Deºi stau la baza unor adevãrate averi în România ºi circulã în toatã lumea fãrã control, etnobotanicele “se nasc” la sute de mii de kilometri, tocmai în China. Drumul lor este anevoios, iar în calea lor aceste substanþe distrug milioane de tineri în toatã lumea! La noi ajung pe trei filiere separate ºi împânzesc þara. e poarta lor de intrare în Europa, marfa ajunge în Anglia ºi în Germania ºi de aici se rãspândeºte în þãrile din estul Europei. România e atacatã însã din toate pãrþile: din Rusia, prin Ucraina ºi Moldova, drogurile ajung în estul þãrii, din Germania ºi Anglia fie direct, fie prin Ungaria dinspre partea de vest, sau prin Bulgaria în sudul þãrii”, ne-a explicat Lazãr.

700.000 de consumatori în þara noastrã

Pânã de curând, magazinele de etnobotanice se gãseau oriunde, în toate orașele din România Consumul de droguri a crescut din 2009 pânã anul trecut, când au fost fãcute ultimele statistici, de la 1,7% la 4,3%. E cel mai spectaculos avânt pe care substanþele ilegale l-au avut în toatã Europa. “Problema este cã la noi în þarã a scãzut îngrijorãtor vârsta consumatorilor, pânã la 14 ani. Consumul de etnobotanice este extrem de periculos pentru indivizi atât de tineri ºi începe sã devinã o problemã naþionalã. Mai mult, existã locuri în lume unde fenomenul este scãpat de sub control – numai în Moscova sunt oficial douã milioane de consumatori. Din acest motiv îndrãznesc sã acuz Comisia pentru droguri a Organizaþiei Naþiunilor Unite cã nu ia mãsuri pentru eradicarea fenomenului”, ne-a spus Gigel Lazãr de la CIADO.

Adaos comercial exorbitant

Preþul de ieºire de la chinezi este de aproximativ 0,50 dolari pentru un gram, primii distribuitori (Rusia, Germania, Anglia) vând substanþele cu un dolar gramul ºi mai departe, în þãrile din estul Europei, preþul ajunge la 9-20 de dolari/gram, în funcþie de substanþa psihotropã folositã pentru fabricarea lor.

Tot ei au fãcut ºi pastilele din embrioni umani

În luna mai a acestui an, un scandal imens a ºocat mapamondul! Atunci, chinezii au fost acuzaþi cã au introdus pe piaþã, sub denumirea de energizante, medicamente care conþineau pudrã din carne de om, mai exact resturi de embrioni umani. Autoritãþile vamale sud-coreene au confiscat atunci 17.500 de pastile de acest fel aduse din China încã din 2011. Acestea se vindeau pe piaþa neagrã drept stimulente energizante, afrodiziace sau tratamente-minune care prelungeau viaþa. În plus, autoritãþile din Coreea de Sud au mai descoperit, pe lângã resturi umane, ºi bacterii extrem de periculoase apãrute în procesul tehnologic al pastilelor, care puneau în pericol vieþile consumatorilor.

El a adus prafurile în România

  Supranumit “Regele etnobotanicelor”, omul de afaceri gãlãþean Alin Rotaru este cel care a adus în þara noastrã, în 2008, primele pungi cu etnobotanice. El a deschis la Galaþi primele “magazine de vise” ºi apoi ºi-a extins reþeaua în Bucureºti ºi în alte oraºe ale þãrii. Dupã ce a adunat o avere impresionantã, anul trecut el a renunþat la afacerile cu etnobotanice, iar acum îºi petrece mai tot timpul în Londra. Sursa:  Libertatea.ro]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer