a dus la abdicarea þarului Nikolai al II-lea. Potrivit unor relatãri istorice, bolºevicii au luat cu asalt palatul de iarnã, reºedinþa Guvernului provizoriu ºi au arestat membrii cabinetului de miniºtri. A urmat un rãzboi civil de aproape trei ani, în care ºi-au pierdut viaþa milioane de oameni, inclusiv a fost executatã ºi familia ultimului monarh al Rusiei. Regimul, instituit prin puterea armelor în 1917, a rezistat aproape 74 de ani. Victoria comunismului în Rusia este strâns legatã de personalitatea lui  Lenin, de modul în care evreii au pregãtit ºi desfãºurat revoluþia care le-a permis comuniștilor evrei sã preia puterea în Rusia þaristã ºi s-o transforme într-un stat comunist totalitar, având ca principiu de guvernare teama ºi teroarea. Istoricii n-au consemnat câte vieþi au fost sacrificate pentru instalarea puterii sovietelor, dar se apreciazã la vreo 30 de milioane de ruºi morþi în rãzboi, în luptele dintre bolºevici ºi albgardiºti ºi împuºcaþi de comisarii sovietici pentru cã erau declaraþi duºmanii noului regim comunist. Menșevici și bolșevici La al doilea Congres al Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia care a avut loc în 1903, au apãrut douã curente. Cel al lui Lenin, bazat pe teoria cã un partid puternic trebuie sã se bazeze pe un numãr mare de membri ºi simpatizanþi în timp ce Martov, un alt lider important al partidului, susþine cã forþa partidului trebuie sã fie un grup elitist de activiºti. Pentru cã nu s-au înþeles, în partid au apãrut cele douã curente iar pentru cã Lenin se baza pe majoritate a fost denumit bolºevic iar fracþiunea minoritarã a lui Martov menºevicii. Fãcând o comparaþie a evenimentelor de atunci cu cele actuale de pe scena politicã româneascã, putem considera cã menºevicii ar fi PDL, bazat pe un grup restrâns de activiºti politici, iar bolºevicii cei din PSD, pentru cã sunt un partid aproape de masã, deci de o largã majoritate, ambele formațiuni fiind de sorginte comunistoidã. Cine cunoaºte, chiar ºi în mare, paºii parcurºi de Lenin în a prelua puterea în Rusia, poate gãsi lesne similitudini în paºii politici pe care-i parcurg în momentul de faþã liderii USL în a prelua puterea totalã în România. Lovitura de stat din iulie – august acest an poate fi comparatã cu lovitura de stat datã de Lenin Guvernului rus burghezo-democrat condus de Kerenski, în noiembrie 1917. În urma ultimilor alegeri democratice din Rusia, în Adunarea Constituantã bolºevicii lui Lenin au avut mai puþine mandate decât socialiºtii, democraþii, menºevicii ºi cei care susþineau Guvernul Kerenscki. Cu toate acestea, Lenin n-a recunoscut hotãrârile Congresului ºi a ocupat puterea cu forþa, ceea ce a genera rãzboiul civil dintre bolºevici ºi albgardiºti, un rãzboi sângeros ºi cu milioane de victime. Actualul USL, chiar dacã n-a reuºit sã-l dea jos pe preºedintele Bãsescu prin referendum, n-a recunoscut valabilitatea acestuia ºi continuã sã clameze cã Bãsescu este un preºedinte neconstituþional. Nici cã se poate o dovadã mai clarã de bolºevism! USL nu a cedat lupta pentru acapararea întregii puteri ºi, potrivit declaraþiilor lui Dan Voiculescu, existã un alt plan de demitere a preºedintelui. Modul în care USL ºi-a recrutat candidaþii la parlamentare, mulþi dintre ei compromiºi în imaginea publicã, cu dosare în curs de instrumentare, cu implicaþii în acte de corupþie indicã nevoia de a crea un Parlament bazat pe aleºi ºantajabili pentru a vota orice li se va cere. Aceste acþiuni politice se desfãºoarã pe o stare de derutã, de dezamãgire a naþiunii, ceea ce permite o uºoarã manipulare a acesteia, aºa cum s-a întâmplat ºi în Rusia þaristã a anului 1917. USL nu se va da înlãturi de la nimic ce-i poate permite sã preia puterea totalã. Avem dovezi certe de reacþii pur bolºevice faþã de ambasadorul USA la Bucureºti, faþã de cancelarul Germaniei sau a conducerii UE, când toþi aceºtia au semnalat derapajul de la democraþie al liderilor USL. Înclin sã cred cã liderii USL au un plan mai larg de preluare a puterii în România ºi acest plan are un anumit sprijin din exterior, așa cum au avut și comuniștii din Rusia. Cum acþiunile lor sunt ºocant de asemãnãtoare cu cele ale bolºevicilor din perioada lui Lenin, înclin sã cred cã Rusia lui Putin nu este strãinã de ce se petrece pe scena politicii româneºti. Toatã aceastã ascensiune de putere a USL se datoreazã lipsei de reacþie a așa-zisei opoziþii, reprezentatã formal de Alianþa România Dreaptã. Liderii acestei alianþe se împiedicã unii de alþii, se contrazic în acþiune, îºi pierd suflul politic în demersuri fãrã impact public etc. ARD-ul se comportã în fața Ponta ca menºevicii în faþa lui Lenin. Tare mã tem cã atunci când se vor trezi la realitate va fi prea târziu. Mai ales pentru noi. Pãrerea mea! resurse: publika, jurnalulbd.ro]]>