Marin Neacșu   via Ziua Veche Apa Cândva, prin anii 60, a apãrut pe piaþã un film despre bãtãlia pentru apa grea, film bazat pe un fapt real din cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, încercãrile Aliaþilor de a sabota obþinerea apei grele de cãtre nemþi, apã grea necesarã fabricãrii bombei atomice. Astãzi, un student cu mai multã ambiþie poate realiza o micã bombã atomicã, toate ingredientele se gãsesc pe piaþa liberã, albã, cenuºie sau neagrã. Apa grea nu mai este de mult o problemã, dar apa începe sã devinã. De ce? Nu numai din cauza înmulþirii populaþiei sau creºterii necesarului de consum ºi scãderii resurselor. Dacã ar fi vorba numai de necesarul de apã casnicã, problema nu ar fi chiar aºa de gravã, problema este cãapa este din ce în ce mai necesarã în industrie ºi unele companii producãtoare  sau exploatatopare  au nevoie de apã mai mult decât de aer. Sub acest aspect bãtãlia începe sã se ducã din ce în ce mai mult nu între aliaþi ºi nemþi ci între populaþie ºi companiile care urmãresc profit ºi au nevoie de apã. Conform unor calcule, în 2030 populaþia globalã va depãºi 8 miliarde de oameni, nevoia de apã proaspãtã se va majora cu 30 la sutã. Cum evolueazã resursele de apã în acest timp? Un exemplu elcovent îl poate constitui Marea Aral. Priviþi evoluþia acesteia în fotografii luate la interval destul de mari de ani ºi gândiþi-vã cã aceasta nu este o excepþie. Ce se întâmplã în România? România este consideratã un stat cu un bazin hidrograficfoarte dezvoltat, cu râuri, ape de suprafaþã ºi subterane suficiente pentru nevoile þãrii, ale cetãþenilor ºi chiar industriei, mai ales de când industria a cam dispãrut. Dar au alþii grijã sã compenseze, o sã vedem mai târziu cum. În ceea ce priveºte apele subterane,   cele mai importante rezerve se regasesc în regiunile de câmpie, podiº ºi dealuri. Apele subterane dulci sunt utilizate mai ales pentru alimentarea cu apã a populaþiei ºi ramurilor industriale. Din ce în ce mai des ºi nu întâmplãtor se vorbeºte despre imensele resurse acvifere din Dobrogea. Resursele  confirmate estimeazã un debit între 9.000 ºi 10.000 de litri de apã pe secundã. Toate forajele de pânã acum au însã o capacitate de pânã la 7.000 de litri pe secundã, dar capacitatea medie anualã de exploatare este de numai 5.000 de litri pe secundã.Ceea ce este însã cert este imensa resursã de apã existentã  în subsolul Dobrogei. Întâmplãtor sau nu, s-a descoperit cã ºi judeþul Vaslui are niºte pungeºti de apã subteranã numai bune. Pentru ce? Vom vedea mai departe. ªi nu numai aici se gãseºte apã. Cui îi trebuie atâta apã ºi de ce ne plângem dacã avem atâta? Gazele Iatã cã s-a  gãsit cine sã o foloseascã. Companiile care doresc sã exploateze gazele de ºist ºi petrolul prin metoda fracturãrii hidraulice au nevoie de apã ca de aer, ba chiar mai mult. Se ºtie déjà,  s-a tot vorbit de necesarul de apã la explorarea prin acest procedeu. Sã amintim numai cã fracturarea hidraulicã consumã între 4 si 28 milioane litri de lichid de fracturare per put fracturat  iar durata de viaþã a unui puþ e de circa 5 ani, dupã care e epuizat. În functie de gradul de refacere al zãcãmântului, un puþ de forare poate fi fracturat de pana la 18 ori, de fiecare datã fiind necesarã aceeasi cantitate de apã. Înmulþiþi sã zicem 20 milioane de litri de apã cu 18 ºi vedeþi de câtã apã are nevoie un puþ forare pânã sã fie abandonat. Apoi sã ne gândim cã numai în Vaslui se estimeazã cã se vor fora 3000 de puþuri. Încercaþi sã vedeþi de câtã apã e nevoie numai la Pungesti. Apoi adãugaþi faptul cã existã la acestã orã 10 companii interesate de forare ºi cã fiecare din ele are cel puþin 5 obiective în vedere care va însemna – absolut necesar ca afacerea sã fie rentabilã- câteva mii de puþuri de forare. Deci înmulþiþi necesarul de apã al Vasluiului cu câteva sute, poate mii. Deci de câtã apã e nevoie pentru extracþiile prin metoda fracturãrii hidraulice? ªi sã nu uitãm cã existã nu numai gaze de ºist ci ºi petrol de ºist. ªi sã nu uitãm cã toatã apa, dupã ce a fost folositã este contaminatã ºi contamineazã la rândul ei solul ºi pânza freaticã. Acuma vorbim de bãtãlia pentru apã. La o asemenea nevoie de apã ce facem, cine are prioritate, cetãþeanul sau firmele care vor sã scoatã gaze de ºist? Asta în mod normal trebuie sã stabileascã cetãþenii, de regulã guvernul trebuie sã apere interesele cetãþenilor. Dar în România aºa ceva nu este posibil. Guvernul déjà a stabilit cui va da apa, intervenþia de la Pungeºti a clarificat cine a câºtigat bãtãlia pentru apã, bãtãlia pentru viaþã în România, ale cui inrterese le apãrã guvernul României. Deci problema gazelor de ºist nu o constituie existenþa acestuia în sol pentru cã practic aproape  toate þãrile au gaze de ºist, într-o cantitate mai micã sau mai mare. Bunãoarã România se spune cã s-ar afla pe locul 3 în Europa în ceea ce priveºte   resursele de gaze de ºist, cam  1.444 miliarde mc de gaz, dar asta fãrã sã se þinã cont de Rusia ºi Ucraina. Dupã Polonia, Franta ºi România, în topul rezervelor de gaze de ºist din Europa urmeazã Danemarca (906 miliarde metri cubi), Marea Britanie ºi Olanda (736 miliarde metri cubi fiecare), Bulgaria ºi Germania (481 miliarde metri cubi fiecare), respectiv Suedia (283 miliarde metri cubi) ºi Spania (226 miliarde metri cubi). Pãi dacã toate þãrile au gaze de ºist unele chiar în cantitãþi apropiate de noi cel puþin la nivel estimativ, de ce ei nu îl exploateazã ºi Europa ne impinge sã devenim noi, doar noi “independenþi energetic”? Din 4 motive : 1.Nu toate au resusele de apã necesare. 2.Cele care au resurse de apã  nu vor sã le distrugã, sau nu vor sã îºi otrãveascã cetãþenii sau sã provoace cutremure gen Izvoarele, sau chiar dacã ar vrea, nu pot din cauza cetãþenilor care ºtiu cum sã îºi tinã în frâu conducãtorii. Doar la noi cetãþenii înghit tot fãrã reacþie, doar la noi gazele de ºist nu provoacã îngrijorare ºi demonstraþii masive. Se gãsesc câþiva nebuni dublaþi ºi ãia de infiltraþi care le compromit acþiunile; 3. Pentru cã numai în România guvernanþii au spus DA fãrã obiecþii ºi au acceptat (contra susþinerii politice de cãtre  Europa a candidaturii preºedintelui ºi premierulu), exploatarea gazelor de ºist chiar împotriva sãnãtãþii propriilor cetãþeni ºi a sãnãtãþii propriului pãmânt. În plus, nu cad rãu nici procentele pe care le primesc semnatarii contractelor de la firmele de exploatare a gazelor  pentru avizele de exploatare. Sã ne amintim cã în cazul RMGC  “Potrivit protocolului, ministerul culturii s-a angajat sã obþinã pentru RMGC toate avizele necesare exploatãrii aurului. Dar numai dacã la rândul ei, RMGC va avea grijã ca ministerul culturii sã primeascã 70 milioane de dolari.”Cu alte cuvinte, Ministrul Culturii a condiþionat darea avizelor de primirea unor fonduri. Despre cele date la negru nu s-a scris. Mai nou au ieºit pe piaþã banii plãtiþi de RMGC pentru publicitate. Se pare cã Chevron nu mai are nevoie de aºa ceva, palma a fost bãtutã déjà. Ponta a promis cã indiferent de proteste, gazele de ºist vor merge înainte atâta vreme cât are jandarmeria ºi judecãtorii de partea sa în bãtãlia cu cetãþeni iar primarii ºi prefecþii îi executã ordinele. Nu s-a fãcut degeaba descentralizarea. Acuma organele locale pot sã dea avize “de capul lor” el nu mai poate fi învinuit cã a dat avize de exploatare. Nu e aºa cã e bunã descentralizarea? Dacã iese ceva prost mai cade câte un cap de primar, dar el rãmâne în picioare, ca ºi contractul. Când salariaþii de la RMGC au intrat în minã în concediu plãtit, domnul Ponta spunea cã „si vocile lor se aud” ºi  cã “au dreptul la un viitor”, apoi când a ieºit cu ei de mânã afarã îmbrãcat în þoalele date de RMGC, le-a promis  în faþa naþiunii cã “se face comisie si aducem aici comisia, sa se decida aici”. Doamne ce mult îl interesau cei 22 de oameni  viaþa ºi familiile lor. Acum când la Pungeºti 70 de oameni protesteazã de mai bine de o lunã, stau în corturi ºi mânâncã bãtaie de la jandarmi, domnul Ponta declarã cã “Ideea de a fi independenþi energetic, de a asigura consumul atât al României cât ºi al Moldovei din resurse proprii e un proiect naþional atât de important, încât, cu tot respectul pentru cei 20, 50, 100 de oameni mai înfierbântaþi, cred cã trebuie sã aplicãm legea ºi sã vedem care e interesul naþional al României în acest domeniu”Acuma nu mai spune cã au dreptul la un viitor, sau cã si vocile lor se aud nici nu trimite comisie parlamentarã sã vadã ce vor oamenii ºi sã decidã la faþa locului,sã se decidã acolo.  Si-a astupat urechile ºi s-a legat la ochi. Dar ce oamenii de la Pungeºti plãtesc  cât a plãtit RMGC sau cât plãteºte Chevron ? 4.  Nu vor sã devinã þinta unor represalii inutile. Aici e nevoie de unele explicaþii. Se pune întrebarea de ce ne imping PE NOI Statele Uniteale Europei ºi Americii sã devenim independenþi energetic cu utilajele lor ºi prin firmele lor?  Este clar ca bunã ziua cã România nu are cum sã devinã independentã energetic  atâta vreme cât va primi doar 6% din producþie. Alþii pot deveni, probabil proprietarii firmelor care vor exploata gazul, dar nu România. Ar trebui sã fii pur ºi simplu idiot sã crezi în independenþa energetic  cu un procent de 6%. ªi sã nu uitãm cã se estimeazã cã aceastã independenþã poate fi asiguratã numai pe 100 de ani, apoi, adio gaze, adio ape, adio agriculturã, adio viaþã. Bine , efectele din urmã se vor face simþite dupã primii 10-20 de ani. Aici e nevoie de un capitol aparte pentru a vedea de ce vrea neapãrat Europa sã “devinã România independentã energetic. Bineînþeles cã nu vrea, asta este o minciunã sfruntatã a la Ponta sau a la Bãsescu. Pe   frau Europa ca ºi pe nenea Sam ca ºi pe ultima cucerire a politicii româneºti, premierul Li îi doare în faþa spatelui de durerea  sau viaþa românului. De 24 de ani privesc cu indiferenþã, ba mai dau ºi o mânã de ajutor prin indicaþii preþioase la belirea pielii rumunului aºa cã sã nu îmi spunã mie cineva cã acuma brusc le-au cãzut sãrmanii români cu tronc. Da de unde. Domnii, toþi cei enunþaþi mai sus nu doresc decât sã loveascã în ursul rusesc cel care dominã  piaþa gazelor europene. Rusia asigurã 34% din necesarul de gaze al Europei.Tot ce doresc prietenii noºtri nu este nici mãcar sã facã ei rost de gaz mai ieftin  ci  sã îi arate colosului rusesc cã se pot descurca ºi fãrã el ºi sã îl poatã determina fie sã mai lase din preþ fie sã cadã la pace cu ei pe alte subiecte unde Rusia are drept de veto ca ºi în cazul gazului. Totul este aºa cum spunea recent ºi domnul Bãsescu, un ºantaj ordinar pe care UE, SUA îl fac asupra Rusiei prin gazul românesc. Bineînþeles cã în acest ºantaj Europa nu pierde nimic, românii nu câºtigã nimic, dar Europa poate câºtiga iar românii pot pierde. Ca ºi în cazul scutului de la Deveselu, România se lasã manipulatã ºi folositã ca bazã de plecare a ameninþãrilor împotriva Rusiei, PRIN SCUT O AMENINÞARE MILITARÃ, PRIN GAZELE  DE ªIST O AMENINÞARE ECONOMICÃ. Marii jucãtori joacã strategic ºi fãrã nici un risc pentru ei. Cei care vor trage vor fi românii atât din partea Europei ºi firmelor care vor exploata gazele de ºist ºi vor otrãvi pãmântul, cât ºi din partea Rusiei   care nu va lãsa nepedepsitã atitudinea guvernului României care se face cã nu ºtie ce joc face Europa cu ruºii prin gazelle de ºist românesc. Bãtãlia Europei cu Rusia se dã pe pãmânt românesc  ºi nu e prima oarã când rãzboaiele imperiilor face sã curgã sânge românesc. Ruºii De curând acest joc a luat amploare, au fost introduse noi coordonate, aºa zisa lãrgire a graniþelor Europei pânã spre Ucraina. Ce sã spun, uite cã Europa ºi Sua plâng de grija moldovenilor ºi ucrainienilor. Da de unde, aºa zisa aderare a acestor þãri este tot o luptã împotriva Rusiei. Pe lângã intrarea în coasta Rusiei ºi smulgerea accesului rusesc la Marea Neagrã, Ucraina ºi Moldova au ºi ele importante resurse de gaze de siºt ºi maica Europa s-a gândit ea cã ºi moldovenii sunt tot români în ultimã instanþã ºi dacã guvernanþii României  au fost cumpãraþi aºa de ieftin cu susþinerea politicã de ce nu s-ar gãsi moldovean sau doi care sã dea liber exploatãrii gazelor de ºist ºi în Moldova? Socoteala nu este  rea ºi primul pas a fost fãcut, limba moldoveneascã a fost scoasã, mai nou cetãþenii Republicii Moldova vorbesc din nou româneºte . Curând vor începe ºi conducãtorii lor sã gândeascã ºi sã facã afaceri româneºte, Europa abia îi aºteaptã. Sub titlu informativ, Ucraina are rezerve de gaze de sist estimate la 3.624 metri cubi, potrivit raportului, deci aproape de 3 ori mai mult decât România ºi nu este exclus ca mâine poimâine cineva sã le spunã ucrainienilor cã au ºansa sã devinã independenþi energetic  ºi sã scape de “pericolul rusesc” dacã bat palma cu Chevron sau Exxon, sau mai ºtiu eu cine. Ucraina a descoperit în regiunile limitrofe cu Republica Moldova  importante zãcãminte de gaze de ºist dupã cum susþine ministrul Energeticii ºi Industriei Cãrbunelui al Ucrainei, Iuri Boiko. Acesta   ºi-a arãtat disponibilitatea de a pune la dispoziþia Republicii Moldova informaþii ºi expertizã în domeniul extragerii gazului ºist. În Moldova, încã din Octombrie 2011, Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie ºi Seismologie al Academiei de ªtiinþe al Moldovei, declara la o conferinþã de presã cã Moldova are resurse de gaze de ºist, dar nu are cu ce sã le exploateze. Deci iatã cã Moldova déjà ºi-a exprima disponibilitatea de a exploata gazele de ºist, dacã va fi ajutatã cu tehnologie ºi finanþare.  În 2013 se vorbeºte ºi  în Modova de obþinerea  independenþei energetice prin exploatarea gazelor de ºist. În atare condiþii mai mirã pe cineva evenimentele din Ucraina, miºcarea de trupe ruseºti cãtre Ucraina, discuþiile la nivel înalt Ruso-Ucrainiene, cererea Moldovei de sprijin NATO ºi înfierbântarea situaþiei din zonã? Toate astea au un scop bine definit ºi chiar dacã toatã lumea este convinsã cã Urcaina nu se va dezlipi de Rusia  în urmãtorii 50 de ani, nu stricã întãrâtarea spiritelor mai ales atâta vreme cât nu suferã cei care întãrâtã ci mujicii din Ucraina care încep sã treacã ºi ei prin manevrele ºi manipulãrile care s-au derulat cu atâta succes în România în ultimii 24 de ani. Moldova este ºi ea amãgitã cu intrarea în Europa, cu unirea cu România, dar aici nu sunt chiar aºa convins cã ar vrea mãcar jumãtate din populaþia Moldovei mai ales acuma, unirea cu România, ºi cu obþinerea independenþei energetice. Marii analiºti europeni nu sunt proºti, ei ºtiu foarte bine ce îºi pot permite ºi ce nu cu ruºii, aºa cã ei doar întãrâtã pe cei care cred în bunele intenþii ale Europei faþã de cei întãrâtaþi. Tot ce se urmãreºte este un ºantaj aº spune românesc, dacã tot a fost recunoscut la nivel prezidenþial. Nimic nu se va obþine în apropierea graniþelor ruseºti cu “revoluþia” pentru cã dacã lucrurile se precipitã într-o manierã cum Rusia nu vrea, nimic ºi nimeni nu îi va împiedica sã apere interesele cetãþenilor ruºi din Ucraina sau Moldova, orice ar spune Consiliul Europei. Nimeni nu se va bãga sau apropia de graniþele ruseºti, asta este clar tuturor. Rãzboaiele între marile puteri ºi imperii s-a dus întotdeauna pe teritoriul ºi cu resursele altor state, cele mici,  prinse la mijloc ºi ademenite cu promisiuni ºi recompense. Asta spune istoria. Deocamdatã se deruleazã rãzboiul economic, al resurselor ºi ºantajului, prin terþi.]]>