Reprezentanþii permanenþi ai statelor membre ale Uniunii Europene (evident, bine “motivați” de companiile de tip Chevron!) au propus, în a doua jumãtate a lunii decembrie, ca exploatarea gazelor de ºist sã nu mai fie condiþionatã de consultarea comunitãþilor locale, ºi, totodatã, ca evaluãrile impactului de mediu sã fie mult mai blânde decât în prezent. Ambasadorii statelor membre ale UE s-au reunit la 20 decembrie, în cadrul Comitetului COREPER I, ºi au autorizat Preºedinþia Consiliului UE sã transmitã Parlamentului European o scrisoare conform primei lecturi legislative în ce priveºte o propunere a Comisiei Europene de revizuire a Directivei UE privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA). Se doreºte modificarea Directivei privind Impactul de Mediu, astfel încât companiile extractoare de gaze ºi petrol de ºist în UE sã aibã mult mai multe beneficii. Noile reglementãri propuse exclud evaluarea sistematicã a impactului de mediu ºi, în acelaºi timp, eliminã recomandarea potrivit cãreia companiile sunt nevoite sã informeze în avans comunitãþile care urmeazã sã fie afectate de exploatare ºi sã obþinã un aviz pozitiv de la instituþiile centrale ºi locale. Conform naturalgaseurope.com, reprezentanþii statelor membre ale UE au cãzut de acord “sã meargã mai departe cu noua reglementare în privinþa evaluãrii impactului explorãrii gazelor ºi petrolului asupra mediului, fãrã sã se citeze în mod special evaluarea obligatorie a impactului proiectelor pentru gaze de ºist, aºa cum recomandase o comisie a Parlamentului European“. Ambasadorii au decis practic sã nu ia în considerare doua amendamente aduse de europarlametari privind proiectul de directivã iniþiat de Comisia Europeanã, scrie Revista22. În cadrul primului amendament se prevede cã “în conformitate cu principiul precauþiei“, proiectele privind gazele de ºist ºi petrolul de ºist, gazele din formaþiuni compacte ºi metanul din straturile de cãrbune “sã fie supuse în mod sistematic evaluãrii impactului asupra mediului“. Un alt amendament face referire la tipurile de proiecte pentru care sunt necesare informãri intense ale comunitãþilor locale ºi uneori chiar ale comunitãþilor statelor vecine care ar putea fi afectate de acele proiecte, ºi totodatã obligativitatea cererii uni aviz de la toate institutiile centrale ºi locale relevante. Astfel, amendamentul introducea pe lista proiectelor cu restricþii “explorarea, limitatã la etapa ce implicã utilizarea fracturãrii hidraulice, ºi extracþia þiþeiului ºi/sau a gazelor naturale capturate în straturi de ºist care conþin gaz sau în alte formaþiuni de roci sedimentare cu o permeabilitate ºi porozitate egale sau mai mici, indiferent de cantitatea extrasã“. Cu alte cuvinte, amendamentul care nu a fost luat în considerare de COREPER ar fi presupus faptul ca, printre altele, statele membre ar fi fost nevoite sã ia “mãsurile necesare pentru a asigura cã autoritãþile care ar putea fi interesate de un proiect, prin natura responsabilitãþilor lor specifice în materie de mediu, au posibilitatea sã emitã un aviz cu privire la informaþiile furnizate de iniþiatorul proiectului ºi la solicitarea de aprobare de dezvoltare ºi în cazul proiectelor privind gazele sau petrolul de ºist“. Pentru a intra în vigoare, aceste reglementãri vor necesita aprobarea Parlamentului European ºi a miniºtrilor de Mediu din þãrile Uniunii Europene. sursa: yahoonews.com comentariu rapcea.ro: aceastã schimbare de direcție a atacului Chevron ne duce la douã concluzii: 1. Chevron recunoaște cã a pierdut lupta cu legislațiile naționale, datoritã reacției ferme a populațiilor din țãrile europene (inclusiv România), ceea ce reprezintã o VICTORIE a mișcãrilor anti-fracturare – inclusiv din România. 2. Chevron a mutat frontul de luptã la nivel central european, ceea ce ne obligã sã facem la fel. Din aceastã perspectivã, miza alegerilor europarlamentare apare ca fiind mult mai importantã decât pânã acum, cu direcții clare de acțiune pentru candidații ecologiști.]]>