Argentina a rambursat vineri ultimele titluri emise dupa inghetarea depozitelor bancare in timpul crizei financiare din anul 2001, anuntand oficial sfarsitul pentru “corralito”, in timp ce presedinta Cristina Kirchner a dat asigurari ca va continua politica de dezindatorare pentru a garanta “independenta” tarii in fata volatilitatii pietelor internationale, relateaza agentiile AFP si EFE, potrivit Agerpres. “Am incheiat plata corralito. Fara datorii suntem mai liberi”, scrie acum pe pagina sa de internet a Ministerului argentinian al Economiei. Ultimele titluri rambursate au o valoare de 2,19 milirde de dolari, 78% din suma fiind platita creditorilor externi si restul de 22% celor din Argentina. Dupa ce populatia a retras 22 de miliarde de dolari din banci in decursul a numai 3 luni, pe data de 1 decembrie 2001, guvernul de la Buenos Aires anunta celebrul “corralito” si anume inghetarea tuturor depozitelor bancare pentru a impiedica retragerea si a restului de 70 de miliarde de dolari ramasi in sistemul bancar, ceea ce ar fi condus la falimentul bancilor. Aceasta decizie a declansat cea mai grava criza economica si sociala din aceasta tara. Cateva zile mai tarziu, FMI-ul a refuzat sa acorde Argentinei un imprumut de 1,26 de miliarde de dolari si pe 23 decembrie guvernul anunta ca tara a intrat in incetare de plati, datoria sa fiind atunci de peste 100 de miliarde de dolari. In consecinta, guvernul a fost nevoit sa se imprumute si a emis titluri in valoare de 19.6 miliarde de dolari, ultimele fiind rambursate vineri. “O perioada istorica s-a incheiat”, anunta joi presedinta Cristina Kirchner, sustinand ca “ceea ce rambursam acum nu este altceva decat ceea ce bancile ar fi trebuit sa ramburseze cetatenilor”. Ea a mai subliniat ca datoria in dolari a tarii sale, ce reprezenta in anul 1992 un procent de 92% din PIB, este astazi de ‘numai 8,4% din PIB’, dupa ultimele rambursari. Dar in cazul multor argentinieni cosmarul pierderii depozitelor bancare dupa ce bancile straine au parasit Argentina fara sa-si ramburseze clientii nu s-a terminat inca. Unii si-au recuperat de-a lungul anilor banii din banci in urma unor decizii ale justitiei, insa altii se lupta in continuare pentru depozitele lor. De ce Grecia nu poate apela la incetarea de plati Desi se confrunta cu o presiune uriasa a obligatiilor de plata, Grecia ar risca enorm daca ar recurge la incetarea rambursarii datoriilor catre imprumutatori. in primul rand, Grecia nu are moneda proprie, ci una comuna, euro. Daca ar recurge la faliment de buna voie, atunci Grecia ar trebui sa inlocuiasca uriasele sume cu care este imprumutata in prezent pentru sustinerea cheltuielilor interne – pensii, salarii, asigurari sociale etc. Si cum ar putea face asta? Tiparind masiv drahme. Revenind la drahma. Ori, acest lucru ar fi echivalent cu deprecierea dramatica a drahmei, cu 75% in cateva zile. Astfel, ar trebui recurs la blocarea conturilor bancare, adica la „corralito”, intrucat lumea ar retrage toate economiile in euro si le-ar duce afara, de frica degradarii situatiei interne. Acest lucru ar putea conduce la tulburari sociale, foamete si posibil chiar razboi. Asadar, ceea ce s-a potrivit Argentinei nu este o solutie pentru Grecia, decat extrem de riscanta. Mai mult, falimentul dezordonat al Greciei ar putea fi o drama pentru Europa, prin riscul de contagiune catre celelalte tari inglodate in datorii si in criza – Spania, Italia, Portugalia. Sursa: Capital]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer