In prezent aspartamul este un indulcitor foarte popular, fiind continut in multe dintre produsele de pe rafturile supermarketurilor si in unele medicamente. Faptul ca aspartamul face obiectul unor controverse este un lucru bine cunoscut. Studiile care demonstreaza ca este daunator sanatatii sunt combatute de comunicate ale autoritatilor din industria alimentara, care sustin ca nu sunt motive de ingrijorare. Si cum si sanatatea, ca si sectorul alimentar, sunt domenii in care se urmareste profitul, este firesc sa ne intrebam daca toate datele despre aspartam, in special cele care dovedesc efectele negative asupra sanatatii, sunt accesibile publicului larg, comenteaza Passeportsante. Din ce este compus aspartamul?  Aspartamul este un indulcitor folosit pe scara larga in industria alimentara si face parte din categoria E-urilor, fiind codat ca E951, clasa edulcoranti (care se adauga pentru a indulci). A fost descoperit intamplator, intr-un laborator din Chicago, in incercarea de a se gasi un tratament pentru ulcer. Aspartamul este constituit din trei componente: 50% finilalanina  Fenilalanina este un aminoacid esential care intra in componenta proteinelor (necesare muschilor si oaselor). Organismul nostru nu poate fabrica finilalanina, de aceea depindem de alimentatia zilnica pentru a procura acest aminoacid necesar functionarii organismului. Studiile au aratat insa ca folosirea frecventa a aspartamului in alimentatie duce la un nivel prea mare al fenilalaninei, care are ca rezultat scaderea serotoninei in creier. Pot aparea dezechilibre emotionale si depresii. Creierul nou-nascutilor si al fetusilor este foarte sensibil la cresterea in sange a acestui aminoacid. 40% acid aspartic Acest acid este neurotoxic: se acumuleaza in organism si afecteaza creierul si sistemul reproducator. In doze mari, poate provoca crize de angoasa, hiperactivitate si obsesii. Excesul de acid aspartic are asupra organismului aceleasi efecte nocive ca si excesul de acidul glutamic. 10% metanol  Acesta, odata ajuns in ficat, este transformat in formaldehida, care are efect neurotoxic si cancerigen. Riscuri pentru sanatate Ca urmare a plangerilor facute de consumatori incepand cu anul 1995, agentia Food and Drug Administration (FDA) din SUA a facut studii si a intocmit o lista cu 92 de posibile efecte ale aspartamului asupra sanatatii umane. Printre acestea se numara: obezitate (aspartamul stimuleaza pofta de dulce), foame si sete excesive, carii, migrene, ameteli, tremuraturi, edeme, balonari, dificultate de concentrare, pierderi de memorie, oboseala cronica, insomnie, iritabilitate, impotenta, hipertensiune arteriala, agravarea bolilor neurologice si celor autoimmune, infectii intestinale si urinare, aparitia bolilor pulmonare, risc de cancer la creier. Unele dintre aceste simptome au fost observate la soldatii americani, care timp de mai multe saptamani, in timpul razboiului din Golf, din cauza caldurii excesive, au consumat mari cantitati de Pepsi si Coca-Cola dietetice. Produse care contin aspartam  Aspartamul indulceste de 200 de ori mai mult decat zaharul si este aproape lipsit de calorii. De aceea, este folosit cu precadere la produsele dietetice, etichetate ca “light” sau “fara zahar”. Datorita faptului ca este mai ieftin decat zaharul si confera alimentelor un gust placut, este adaugat si in multe dintre dulciurile obisnuite: diverse deserturi, creme, iaurturi, gume de mestecat, bauturi carbogazoase, unele pachete de cereale. Aspartamul apare si in anumite medicamente si suplimente de vitamine si minerale. Cum putem repera prezenta aspartamului pe etichete  Autoritatea europeana pentru siguranta alimentelor a dat o limita maxima de consum zilnic, pentru ca aspartamul sa nu aiba influenta negativa asupra sanatatii: 40 mg de aspartam/kg/corp. Desigur ca este dificil de apreciat aceasta cantitate in practica, de aceea, pentru cei care doresc sa evite acest adaos chimic din alimentatie este necesar sa se descifreze etichetele, pentru a se selecta produsele. Acest indulcitor apare pe etichete sub diverse forme: aspartam, E951 sau sub mentiunea “produsul contine o sursa de finilalanina”.]]>