Circa 120 de ofiþeri francezi au fost capuraþi în oraºul Homs din Siria, în timpul unor confruntãri dintre trupele guvernamentale ºi rebeli, mai exact în contextul în care insurgenþii islamiºti ºi militarii dezertori s-au retras din districtul Baba Amr, dupã o ofensivã a forþelor loiale regimului naþionalist al preºedintelui Bashar al-Assad, precizeazã postul Russia Today. Dupã cum indicã informaþiile din presa sirianã, militarii francezi ar fi fost arestaþi în timpul operaþiunilor de securitate desfãºurate de forþele guvernamentale, în localitatea aflatã la aproape 160 de kilometri de Damasc ºi consideratã pânã acum un “bastion al rezistenþei democratice”. Cei 120 de prizonieri, dupã alte surse neoficiale doar câteva zeci, fãceau parte dintr-o unitate de transmisiuni care fusese trimisã în sprijinul rebelilor, mulþi dintre ei teroriºti Al-Qaeda. Franþa a decis ulterior sã-ºi retrimitã ambasadorul în Damasc, dupã ce doar cu câteva zile înainte anunþase închiderea reprezentanþei sale diplomatice, pentru a lãmuri acuzaþiile legate de arestarea militarilor francezi. În plus, Kofi Annan, trimisul special al ONU ºi al Ligii Arabe pentru Siria, urmeazã sã viziteze ºi el Damascul în urmatoarele zile. Datoritã dezvãluirilor fãcute în special de presa rusã ºi iranianã, dar ºi de cãtre unii ziariºti europeni, este cunoscut faptul cã teroriºtii islamiºti din Siria, mulþi dintre ei cetãþeni strãini, sunt susþinuþi logistic, financiar ºi militar de Turcia, unele state vestice ºi arabe, ostile regimului Bashar al-Assad , un aliat al Rusiei, Chinei ºi Iranului.

Siria se confruntã din primãvara anului trecut cu violenþe alimentate de islamiºtii radicali ºi serviciile secrete strãine împotriva președintelui naționalist Bashar al-Assad. Pânã în prezent peste 7.000 de persoane ºi-au pierdut viaþa în urma confruntãrilor, în jur de 3.000 de victime aparþinând forþelor de securitate ºi taberei loialiºtilor regimului. În Siria, naþionaliºtii, alãturi de socialiºti ºi comuniºti, fac parte din Frontul Naþional Progresist, o coaliþie ce dateazã din 1972 ºi reuneºte 11 partide care susþin politica secularã a guvernului. În aceastã mare coaliþie, partidul socialist panarabic Baath deþinea “un rol conducãtor” pânã la referendumul constituþional din luna februarie, care a deschis calea organizãrii de alegeri parlamentare. Din Frontul Naþional Progresist face parte inclusiv Partidul Social-Naþionalist Sirian, o formaþiune patrioticã secularã care militeazã pentru realizarea “Siriei Mari”, care sã cuprindã Libanul, provincia Hatay din Turcia, Israelul, teritoriile palestiniene, peninsula Sinai din Egipt, Ciprul, Iordania, Irakul ºi Kuweitul Siria mai este un exemplu al coexistenþei paºnice a diferitelor religii, într-un stat cu o populaþie majoritar musulmanã. În aceastã þarã trãiesc circa 300.000 de melkiþi catolici ºi peste 800.000 de credincioºi ortodocºi, cea mai mare parte a lor aparþinând de Patriarhia Greco-Ortodoxã a Antiohiei ºi a întregului Rãsãrit. Aceste douã confesiuni, precum ºi alte Biserici mai mici, reprezintã minoritatea creºtinã dintr-o þarã în care 87 de procente din totalul populaþiei de 19 milioane de oameni aparþin religiei musulmane.  Sursa:FrontPress.ro  ]]>