Ultimul sanctuar al legumelor cu gust

În camerele frigorifice ale Bãncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava sunt pãstrate peste 340 de soiuri de plante româneºti, astãzi pe cale de dispariþie. Singura bancã de seminþe din România poate fi consideratã o adevãratã „Arcã a lui Noe“ pentru agricultura româneascã. Instituþia a fost înfiinþatã în 1986, cu scopul de a salva materialul biologic local al soiurilor comune, precum cartoful sau roºia. De peste douã decenii, specialiºtii suceveni colindã þara în lung ºi-n lat în cãutarea de seminþe care riscã sã disparã, întrucât agricultorii nu le mai cultivã. Principala cauzã este apariþia pe piaþã a speciilor mai performante, dezvoltate artificial pentru productivitate ridicatã sau rezistenþã la condiþiile de mediu. Cartof albastru sau mov de Bucovina „Nu pãstrãm decât ceea ce e foarte important pentru agricultura naþionalã, atât forme moderne ale plantelor, cât ºi cele vechi. De asemenea, conservãm în depozitele noastre ºi plante sãlbatice care pot oferi surse de gene valoroase pentru ameliorare, pentru cercetare sau cu potenþial de folosire imediatã. În total, avem 340 de tipuri de seminþe, în peste 17.000 de eºantioane”, spune Silvia Strãjeru, ºef de serviciu în cadrul Bãncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava. În depozitele instituþiei se gãsesc soiuri precum roºia „inimã de bou”, roºia trandafirie, castraveþii corniºon, fasolea grasã, bobul de Lisaura, varza de toamnã, leuºteanul, salata de frunze, porumbul cincantin, optac sau hângãnesc, usturoiul de Ciopãlãu, cartoful „albastru de Bucovina”, cel „mov de Bucovina” ºi „rãþuºca”, un cartof alb, în formã de bananã. „Avem tot felul de seminþe pe care le-am colectat în expediþiile noastre din zone izolate, de la oameni în vârstã, foarte legaþi de tradiþie. Sunt plante cu calitãþi gustative deosebite”, adaugã Silvia Strãjeru. Cele mai multe cereri vin din Capitalã Specialiºtii suceveni au iniþiat o campanie de promovare prin care ºi-au propus sã ofere, în mod gratuit, tuturor celor interesaþi de produse 100% naturale ºansa de a le cultiva în propriile grãdini. „Putem oferi pânã la 25 de seminþe din aceste forme pentru a fi reintroduse în culturã ºi le cerem sã le cultive o perioadã lungã de timp. Anul trecut am trimis în toatã þara, în special în Bucureºti, peste 4.000 de pliculeþe cu seminþe. Doritorii sunt din rândul oamenilor instruiþi, cu un nivel înalt de educaþie”, explicã ºefa instituþiei din Suceava. Cele mai multe cereri au fost pentru roºiile trandafirii ºi „inimã de bou”, castraveþii corniºon, varza de toamnã, salata de frunze, toate tipurile de fasole, bob ºi usturoiul de Ciopãlãu. „Toþi ne cer cartofi, însã nu avem voie sã le dãm pentru cã sunt în carantinã. De regulã, plantele cu înmulþire vegetativã, cum este cartoful, le pãstrãm noi pentru cã procedeul de cultivare e mai costisitor ºi mai complicat”, a mai spus Silvia Strãjeru. Bebe Cotimanis, în rol de agricultor Pânã în prezent, aproximativ 1.000 de români au luat seminþe de la Suceava. Printre „beneficiari” se numãrã ºi actorul Bebe Cotimanis. „Acum câþiva ani am fost în vizitã la Suceava ºi am primit în dar de la doamna director mai multe sortimente de seminþe. Le-am cultivat în grãdina mea de 1.000 de metri pãtraþi de lângã Bucureºti, unde mã joc de-a agricultura. Sunt foarte încântat de ele, am un cartof mov ºi roºii, toate cu un gust deosebit ºi le cultiv în fiecare an”, povesteºte Cotimanis. Pe de altã parte, unii þãrani suceveni spun cã nu cunosc sortimentele strãmoºeºti ºi cultivã ceea ce se gãseºte acum pe piaþã. „N-am vãzut ºi nici n-am auzit de cartoful rãþuºcã sau mov de Bucovina. Eu recoltez de ani de zile cartofi albi ºi roz. Nu-mi trebuie alte feluri”, declarã Paraschiva Maxim, agricultoare din Cotu Bãii, Suceava. Reprezentanþii Agenþiei pentru Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã susþin însã cã mai sunt zone unde se cultivã plante tradiþionale. „Avem 3.000 de fermieri înscriºi în agricultura ecologicã. M-am bucurat când am gãsit, cu ceva timp în urmã, într-un sat din Mihoveni, cartofi mov de Bucovina”, a declarat Angela Coroleucã, director la APIA Suceava. Mihai Cristea, fondatorul bãncii de gene vegetale Banca de gene a agriculturii româneºti a fost înfiinþatã în urma demersurilor fãcute în 1982 de doctorul inginer Mihai Cristea (foto), pe atunci director al Staþiunii de Cercetare Agricolã Suceava. Acesta, acum în vârstã de 82 de ani, a reuºit sã punã pe picioare instituþia abia în 1986. Activitatea remarcabilã în domeniu i-a adus zece medalii de stat pentru merite ºtiinþifice, iar în 2002 a fost distins cu Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de cavaler. Inginerul Cristea a fost, totodatã, primul preºedinte al Comitetului Naþional de Resurse Genetice Vegetale. Dezvoltarea legumelor, afectatã de aditivi Diferenþa esenþialã dintre legumele ºi fructele de astãzi ºi cele care se gã­seau pe piaþã acum câþiva ani este explicatã de medicul nutriþionist Gabriela Man. „Þãranii obiºnuiau sã-ºi selecteze singuri seminþele. Legumele ºi fructele cele mai bune erau lãsate pentru seminþe ºi rãsad. Continuitatea în privinþa calitãþii era asiguratã ºi gustul legumei era pãstrat”, susþine specialistul. Cu timpul, þã­ranii au ales sã sacrifice calitatea în dauna agriculturii intensive ºi a veniturilor rapide. „Orice intervenþie ºi stimulare a ciclului natural al unei plante transformã rezultatele”, a completat Gabriela Man. (Vlad Andriescu) sursa: Adevãrul]]>