Alvin Toffler (4 octombrie 1928 – 27 iunie 2016) a fost un jurnalist și scriitor american de etnie evreu, a fost una dintre cele mai influente voci din domeniul afacerilor şi din cel intelectual. Odată cu publicarea primei sale lucrări, “Şocul viitorului”, Toffler a creat o nouă disciplină, futurologia, bazată pe studiul schimbării şi pe impactul pe care aceasta îl are asupra afacerilor şi culturii.

Graţie lui Toffler, futurologia este considerată în prezent ştiinţa care defineşte forţele şi tendinţele care modelează viitorul în economia actuală, bazată pe informaţii.

Printre celelalte volume publicate de Alvin Toffler, devenite bestseller la scurt timp după publicare, se numără “Al Treilea Val”, “Război şi antirăzboi”, “Puterea în mişcare” şi, recent, “Crearea unei noi civilizaţii”.

Pe parcursul următorilor 40 de ani, femeile vor dispune de o putere de decizie fără precedent, migraţia musulmană către Occident se va amplifica, iar mersul la birou nu va mai fi de actualitate, susţine scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler.
Africa de Sud va beneficia de o creştere economică susţinută, în timp ce Orientul Apropiat va deveni “un amestec de religii, mişcări religioase şi etnii”, se afirmă în studiul realizat de Toffler Associates, un cabinet de consultanţă înfiinţat de scriitorul şi futurologul american de succes Alvin Toffler, autorul celebrului roman “Şocul viitorului”, publicat în 1970.
În acelaşi an, Alvin Toffler a declarat că ştiinţa şi tehnologia se vor dezvolta într-un ritm atât de rapid, încât cei mai mulţi oameni nu vor putea să “digere” acest aflux de informaţii şi vor fi tentaţi să se “deconecteze” de la acest ritm de viaţă mult prea trepidant.
Multe dintre previziunile sale, referitoare la rapiditatea transmiterii de informaţii, acceptarea mariajelor homosexuale şi accelerarea ritmului de producere a catastrofelor ecologice, s-au adeverit în anii care au urmat.
Pentru următoarele patru decenii, Alvin Toffler afirmă că un număr tot mai mare de oameni îşi vor cultiva propriile legume şi îşi vor produce singuri alimentele, pentru a depinde tot mai puţin de marii producători şi distribuitori din industria alimentară.
Internetul de mare viteză va deveni o veritabilă normă în domeniu, iar videoconferinţele, devenite deja o practică curentă în zilele noastre, le vor permite angajaţilor din viitor să nu mai meargă la birou şi să lucreze din orice colţ din lume.
Doar câteva ţări vor mai fi considerate în viitor “state poliţieneşti” – în principal Coreea de Nord şi Iran .
China îşi va consolida statutul de putere economică majoră, se va alia cu Brazilia şi cu India pentru a influenţa ratele de schimb ale monedelor, dar şi cu Venezuela şi cu câteva state africane pentru a-şi asigura necesarul energetic.
Statele Unite ale Americii vor depinde de China pentru a se aproviziona cu şapte metale rare, indispensabile pentru fabricarea unor bunuri de larg consum, dar şi a unor dispozitive şi produse specifice, precum radarele, armamentul, instalaţiile eoliene şi automobilele hibride.
Dezvoltarea unor forme alternative de energie va creea “perdanţi într-o lume post-hidrocarburi”, precum Arabia Saudită, Iran, Irak, câteva state din zona Golfului Persic, dar şi Rusia şi Venezuela.
Creştinismul se va extinde în ţările din emisfera sudică, iar musulmanii vor emigra în număr mare către ţările din Occident.
Schimbările climatice vor genera o serie de conflicte, iar topirea gheţarilor va conduce la descoperirea unor noi zăcăminte minerale şi petroliere. Creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor va provoca o deplasare masivă a populaţiei din zonele de coastă.
Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei va conduce la creşterea de patru ori pe plan mondial a cheltuielilor totale cu pensiile şi cu îngrijirile acordate persoanelor în vârstă, iar sistemul american al asigurărilor de sănătate va înceta să existe în forma sa actuală.
La rândul lor, femeile vor ocupa tot mai multe posturi importante, procentul femeilor aflate în posturi de conducere urmând să atingă un nivel de neimaginat în urmă cu câţiva ani.
Rapiditatea cu care vor fi transmise informaţiile va determina omenirea să intre în era “petabyte-ului”, o unitate de măsură de stocare şi de putere informatică superioară deja mult uzitatului gigabyte; un HDD de 2000 PB permite stocarea culturii intregii omeniri de când există ea şi până azi.
Politica de cluster va continua şi se va impune, urmând ca în perioada următoare să existe grupuri de firme şi nu concerne mari ca în momentul de faţă.
Sursa de energie a viitorului va fi formată din:
– captarea şi înmagazinarea energiei solare;
– utilizarea fisiunii nucleare;
– utilizarea energiei libere;
– utilizarea energiei vidului;
– utilizarea energiei magneto-gravitaţionale;
şi va determina un nou tip de civilizaţie, cu alte caracteristici decât cea actuală, definită drept civilizaţia hidrocarburilor.
Citate Alvin Toffler:
“Analfabeții secolului XXI nu vor fi cei care nu știu să scrie şi să citească, ci aceia care nu pot învăţa, dezvăța şi reînvăța.”
“Viitorul este construit de cei care pot accepta schimbarea și pot învăța să prospere în ea.”
“Societatea se transformă cu o viteză extraordinară, iar noi trebuie să fim pregătiți să ne adaptăm.”
“Inovația este cheia progresului.”
“Cunoașterea este putere, dar învățarea este cheia puterii.”
“Viitorul nu este un loc unde mergem, ci un loc pe care îl creăm.”
“Viitorul nu este o destinație, ci o călătorie.”
“Adevărul este că viitorul nu mai este ce era odată.”

Dintre futurologii moderni, îi mai amintim pe Ray Kurzweil de profesie inventator, informatician, director de inginerie la Google, cunoscut pentru teoria singularității tehnologice, care a prezis că:

– Până în 2029, inteligența artificială va atinge nivelul inteligenței umane.
– În jurul anului 2045, va avea loc singularitatea: o explozie tehnologică în care AI va depăși cu mult inteligența umană.
– Oamenii se vor fuziona cu mașinile, folosind nanoboți pentru a-și îmbunătăți corpul și mintea.
– Vom putea încărca conștiința într-un sistem digital.
Amy Webb, fondatoarea Future Today Institute, autoare și analist de trenduri, cunoscută pentru lucrarea Ghiduri de strategie viitoare pentru guverne și companii.
Aceasta a prezis că:
– AI generativă și computația cuantică vor transforma radical medicina, finanțele și securitatea cibernetică.
– Identitatea umană va fi redefinită prin integrarea noastră cu tehnologia biometrică.
– Vom asista la decentralizarea globală a puterii prin blockchain și rețele distribuite.
– Crizele climatice și de resurse vor forța orașele să devină inteligente și autonome.
Yuval Noah Harari, istoric, filosof, autorul cărților „Sapiens” și „Homo Deus”, cunoscut pentru analizele sale despre evoluția umanității și viitorul post-uman. Acesta a prezis că:
– Homo sapiens va fi înlocuit de „Homo deus” – o specie umană augmentată genetic și tehnologic.
– AI va prelua luarea deciziilor în domenii cheie (sănătate, justiție, economie).
– Datele vor deveni noua religie – cine controlează datele controlează lumea.
– Inegalitățile sociale vor crește drastic între „elita augmentată” și restul populației.
Michio Kaku, fizician teoretician, autor popular de știință, cunoscut pentru predicțiile sale bazate pe fizica viitorului. Acesta a prezis că:
– Vom avea contact cu civilizații extraterestre în următoarele secole.
– Oamenii vor deveni specie multiplanetară (colonii pe Marte, luna Titan etc.).
– Vom controla materia la nivel atomic – nanotehnologia va înlocui medicina clasică.
– Creierul va putea fi conectat direct la internet („internetul gândurilor”).
Kevin Kelly, cofondator al revistei Wired, filozof tehnologic, este cunoscut pentru „Tehnium” – teoria despre direcția inevitabilă a tehnologiei.
Acesta a prezis că:
– Tehnologia nu e neutră, ci are o „voință” proprie de a evolua („technium”).
– Joburile vor dispărea, dar vor apărea roluri complet noi, greu de imaginat azi.
– Vom trăi într-o lume de surpriză constantă, unde adaptarea rapidă va fi vitală.
– Colaborarea om-mașină va înlocui competiția om-mașină.
Gerd Leonhard este un futurist corporativ, autorul cărții „Technology vs. Humanity”. Este cunoscut pentru predicțiile despre viitorul eticii, muncii și umanității.
Acesta a prezis că:
– Tehnologia va evolua mai rapid decât capacitatea noastră etică de a o gestiona.
– „Umanitatea” va deveni un avantaj competitiv – compasiunea, empatia, creativitatea vor fi din ce în ce mai valoroase.
– Viitorul aparține unui echilibru între uman și artificial, nu unei dominații AI.
Nick Bostrom este filosof, director la Future of Humanity Institute, Oxford. A dezvoltat teoria despre riscurile existențiale și AI superinteligentă.
Predicții:
Dezvoltarea AI superinteligente este cel mai mare risc existențial pentru umanitate.
Necesitatea unor reglementări globale stricte în dezvoltarea AI.
Avansul tehnologic va cere o etică planetară nouă pentru a evita colapsul umanității.
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer