Pentru cei care urmăriți evoluția relațiilor la nivel internațional, cu siguranță că nu v-a scăpat răcirea relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană + Canada + Marea Britanie.
De la neînțelegeri asupra direcțiilor de urmat în privința războiului din Ucraina, până la critici deschise cu privire la politicile sociale (identitatea de gen, cancel culture, drepturile minorităților sexuale), totul pare să fie diferit în relația dintre Occidentul colectiv și noua administrație americană.
Foarte rapid, SUA au devenit pentru europeni, din ”aliatul strategic euro-atlantic” – dușmanul numărul 1, detronând chiar Rusia, China și Iranul în planul agresivității cu care este atacată și criticată actuala conducere a SUA.
Însă mișcarea decisivă făcută de SUA în domeniul taxelor și tarifelor vamale a
aruncat în aer toate calculele experților în materie de geopolitică, începând cu marele specialist JEFFREY SACHS, care până în ultima clipă joacă rolul ageamiului economic. iată ce declara în urmă cu 3 zile acesta în fața congresmenilor americani, referitor la tarifele impuse de SUA:
„Tarifele vor reduce nivelul de trai.
Ele vor distruge economia SUA și vor fi pusi pe ei din motive incredibil de bizare și greșite, care sunt complet eronate.
Lasă-mă să explic.
Statele Unite au un deficit mare în comerțul cu bunuri și servicii - ceea ce se numește contul curent al Statelor Unite - și acel deficit este de aproximativ un trilion de dolari.
Trump spune: „Oh, asta pentru că alte țări fură Statele Unite”.
Nici nu pot să încep să spun cât de absurdă este acea linie.
[Cuvântul este copilăresc.]
Apariția unui deficit de cont curent înseamnă – și înseamnă tocmai – că Statele Unite cheltuiesc mai mult decât produc. Asta duce la un deficit. Cheltuiești mai mult decât produci.
Și cheltuim mai mult decât producem pentru că avem economii foarte mici în această țară. Avem un deficit bugetar enorm.
Deci, guvernul este ca cardul național de credit - funcționează pe credit.
Transferă bani, plătește pentru războaie, plătește pentru războaiele Israelului, plătește pentru baze militare în 80 de țări din întreaga lume, plătește pentru acea unitate militară de peste un trilion de dolari pe an și sute de miliarde mai mult din cheltuielile asociate complexului militar-industrial.
Și oferă reduceri de taxe pentru cei mai bogați americani.
Permite evaziunea fiscală de către cei mai bogați americani - și mă refer la evaziune, pentru că nu face audituri și împiedică aplicarea legilor fiscale.
Deci avem deficite hemoragice și avem datoria publică în creștere.
Și din această cauză, cheltuielile țării noastre sunt mult mai mari decât venitul nostru național.
Este cu un trilion de dolari mai mult decât venitul național.
Este exact dezechilibrul dintre importurile noastre de bunuri și servicii față de exporturile noastre de bunuri și servicii.
Toate acestea sunt pentru a spune că ceea ce Trump numește o „escroc” este doar iresponsabilitatea absolută a clasei politice din Washington.
Este un gangsterism corupt, plutocratic, care dă taxele și reducerile de impozite celor mai bogați oameni și merge război după război - pe credit.
Și asta duce la aceste deficite mari pe care Trump le pune apoi vina pe alte țări.
Acum, el va corecta aceste deficite, crede el, prin creșterea tarifelor.
Și, desigur, nu va face nimic de acest fel.
Deficitele vor continua pentru că vin din distracția Washingtonului.
Ele nu provin din faptul că alte țări ne înșală.
Așa că va crește tarifele. Americanii își vor schimba cheltuielile, să zicem, de la un automobil importat la mașini autohtone. Este adevărat. Vor plăti prețuri mai mari pentru acele automobile autohtone. Și industria noastră auto va exporta mai puțin în străinătate.
Deci da – vor fi mai puține importuri și mai puține exporturi, iar soldul nu se va clinti.
Și nimic din toate acestea nu va schimba imprudența fiscală.
Pentru că care este cea mai înaltă aspirație a lui Trump? Este de a continua reducerea taxelor pentru cei mai bogați americani, ceea ce va costa încă 4 trilioane de dolari în următorii 10 ani din buget.
Pentru că aceste reduceri de taxe ar trebui să se termine, dar el spune: „Nu, nu, nu – acestea sunt taxe pentru donatorii mei bogați, așa că vor continua”.
Deci nu va rezolva criza bugetară.
El nu va rezolva deficitul comercial – pentru că asta vine din criza bugetară.
Dar ceea ce va face este să scadă nivelul de trai al țării noastre și al lumii.
Deoarece comerțul este benefic în nivelul de trai – se numește câștiguri din comerț.
Cumpărăm mai ieftin. Vindem bunuri în care avem un avantaj comparativ. Și ambele părți câștigă din comerț.
Desigur, exagerăm, pentru că cheltuim în exces – dar acesta este un lucru complet diferit.
Nimeni nu fură Statele Unite cu aceste cifre.
Nu știu dacă este doar retorică sau ignoranță sau confuzie, dar este o politică economică incredibil de proastă.
Nu va veni de nimic.
Și de altfel, ați menționat pe bună dreptate că tarifele sunt, desigur, o taxă. Deci cine ar trebui să aibă autoritate asupra impozitelor?
[Congres.]
Și Congresul nu are nimic de spus în asta. Acesta este un spectacol cu o singură persoană.
Ce am devenit in tara asta? Nici măcar regele George nu ar percepe taxe fără Parlamentul britanic în secolul al XVIII-lea.
Deci, ce s-a întâmplat cu această țară? Trump spune doar: „Oh, este o urgență”, iar acum avem o regulă pentru o singură persoană – și o regulă pentru o singură persoană pe premise complet greșite care nu trec de prima zi de studiu a ceea ce este un deficit comercial.
Am învățat asta timp de mai bine de 20 de ani la Universitatea Harvard — ce este un deficit comercial, cum se leagă acesta de excesul de cheltuieli față de producție, cum se leagă de excesul de investiții într-o țară față de o rată scăzută de economisire?
Ei bine, nimic din toate acestea nu pare să se înregistreze.
Nimeni nu pune o întrebare.
Nu există o zi de audieri.
Nu există nicio analiză.
Este un spectacol cu o singură persoană bazat pe erori economice care ne vor distruge economia, vor distruge sistemul comercial mondial.
Și vă pot spune – peste tot în lume, pentru că vorbesc cu lideri din întreaga lume și recent în Asia – cuvintele pentru a descrie acest lucru, nu le puteți spune într-o companie politicoasă.”
Oare așa să stea lucrurile?!
Însă chiar dacă aceste previziuni ale lui Sachs sunt corecte pe plan intern, nu cumva SUA urmărește altceva prin aceste măsuri?!
haideți să vedem în primul rând dacă ceea ce afirmă marele economist american se verifică în realitate.
Iată un grafic comparativ realizat cu ajutorul ChatGPT care arată creșterile procentuale la produsele de bază în ultimele 6 luni în SUA vs. Uniunea Europeană. SUA au avut creșteri semnificativ mai mari la ouă și carne, în timp ce UE a avut o ușoară depășire la pâine. Per total, inflația alimentară a fost mai ridicată în SUA.
Deci nu există diferențe majore la produsele de bază din SUA, față de creșterile din Europa, inflația evoluând în tandem pe ambele maluri ale Atlanticului. Până acum.
Întrebarea este CARE A FOST EFECTUL IMEDIAT AL IMPUNERII NOILOR TARIFE ȘI TAXE VAMALE DE CĂTRE SUA?
Răspunsul este evident: deprecierea dolarului american are efecte importante atât pentru creditorii internaționali, cât și pentru SUA în sine. În România, acum 3 zile, un dolar era cam cât un euro, adică 4,9 lei. Astăzi un dolar se vinde cu 4.3 lei și se presupune că va mai scădea.
Iată cum se reflectă în economia creditorilor SUA scăderea valorii dolarului:
1. Pentru creditorii internaționali (țări, investitori străini care dețin datorie în dolari):
Pierderi de valoare: Dacă o țară sau un fond străin deține obligațiuni americane (ex: Trezorerii SUA), iar dolarul se depreciază, valoarea reală a acestor active scade în moneda lor națională.
Exemplu: Japonia sau China, care au sute de miliarde în dolari, primesc aceeași sumă nominală, dar valorează mai puțin în yeni sau yuani. Și cum principalul inamic și competitor economic al SUA este China, această mișcare reprezintă o lovitură serioasă dată datoriei suverane a Chinei asupra SUA.
Randamente mai mici: Chiar dacă obligațiunile oferă dobândă, randamentul ajustat la curs valutar poate deveni negativ dacă deprecierea e mare.
Diversificare accelerată: Deprecierea dolarului poate convinge unii investitori să își reducă expunerea pe active americane și să se orienteze spre alte monede (euro, yuan, aur etc.), ceea ce va duce la o devalorizare și mai accentuată a dolarului, cei care vor pierde fiind creditorii SUA.
2. Care sunt efectele devalorizării dolarului american pentru SUA:
Datoria externă e mai ușor de rambursat: Dacă datoria e în dolari (cum e aproape toată), iar dolarul se depreciază, atunci valoarea reală a datoriei scade pentru SUA. Practic, returnează dolari “mai ieftini”.
Inflație importată: SUA plătesc mai mult pentru importuri (energie, bunuri din China/EU etc.), ceea ce poate crește inflația internă, însă asta doar dacă SUA nu reușesc să se reorienteze spre piețe concurente care să acopere piața produselor de import ieftine (cum ar fi India).
Avantaj comercial: Exporturile americane devin mai ieftine și competitive, ceea ce poate ajuta producția internă.
Pe scurt:
Creditori internaționali pierd din valoare.
SUA câștigă pe termen scurt prin reducerea poverii datoriei și creșterea competitivității.
Deși există și un risc de inflație și scădere a încrederii globale în dolar ca monedă de rezervă, dacă SUA se mișcă rapid spre noi piețe de unde să aducă importuri ieftine, pierderile vor fi minime.
Hai să luăm un scenariu concret care deja a devenit realitate: deprecierea dolarului american cu 10% față de principalele valute. Să vedem cum afectează:
Exemplu: China ca principal creditor al SUA
Deține aproximativ 800 miliarde USD în titluri de Trezorerie americane.
Prin scăderea cu 10% a dolarului american față de yuan, valoarea reală a portofoliului Chinei scade cu:
800 miliarde × 10% = 80 miliarde USD pierdere de valoare echivalentă în yuani.
Consecințe:
Scade atractivitatea de a cumpăra noi obligațiuni americane. Evident, în ultimul an China se reorientase ca și Rusia către noi piețe, crescând prețurile la produsele chinezești, astfel că SUA oricum începuseră să prospecteze alte piețe asiatice (în special India) pentru a înlocui cu produse mai ieftine produsele devenite scumpe pe piața chineză.
China ar putea vinde o parte din dețineri sau diversifica în euro, aur sau titluri proprii.
Pentru SUA
Datoria externă publică este de peste 8 trilioane USD (față de restul lumii).
Deprecierea dolarului cu 10% reduce costul real al rambursării pentru SUA – adică:
Plătesc în dolari mai slabi, iar povara reală a datoriei scade pentru ei.
Desigur, inflația ar putea crește (importurile devin mai scumpe) însă tarifarea diferențiată a țărilor partenere poate reduce această presiune.
Un alt efect pe plan intern ar fi acela că rata dobânzilor ar putea fi forțată să crească, pentru a atrage investitori străini în continuare însă deja politica monetară a SUA se schimbă, noua administrație urmărind limitarea drastică a împrumuturilor americane pe piețele externe.
În concluzie, strategia lui Trump ar putea fi soluția prin care un dolar american aparent slab pe plan internațional să rămână stabil și puternic pe plan intern, reducând riscul unui crah financiar prin ”tăierea” spiralei aberante a creșterii valorii unor active americane, un semn clar de însănătoșire în acest sens fiind scăderea acțiunilor Apple cu aproape 10 procente din chiar prima zi a noilor tarife vamale.
Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere impactul formidabil al devalorizării dolarului american la nivel global. Conform unui raport al Băncii Centrale Europene din iunie 2023, dolarul american domină piețele internaționale ale datoriilor. În 2022, peste 65% din stocul global de titluri de datorie internațională erau denominate în dolari americani, în timp ce euro reprezenta 22%.
În ceea ce privește emisiunile internaționale de obligațiuni denominate în valută străină, dolarul american a constituit peste 57% din total in 2022, iar euro aproximativ 25%.
Cu alte cuvinte, dacă se prăbușește dolarul american, toate datoriile internaționale în dolari scad, cei care pierd fiind ”creditorii internaționali” sioniști, ceea ce nu constituie o veste chiar atât de rea.
Pe termen lung:
Dacă deprecierea dolarului este percepută ca o tendință pe termen lung, poate afecta statutul dolarului ca monedă de rezervă globală.
Țări ca China, Rusia sau chiar Arabia Saudită ar putea grăbi eforturile de dedolarizare nu însă fără a pierde din valoarea creditelor deținute în dolari, lucru care oricum se produce datorită expansiunii BRICS-ului și a noilor mecanisme de compensare economică internațională prin sisteme instant de tip blockchain, care ocolesc dolarul american.
