Pe vremea când pichetam Ambasada Ucrainei pentru drepturile românilor

Astăzi povestea Ucrainei este pe toate posturile de știri. Zi de zi, oră de oră, jurnal de jurnal, suntem bombardați cu știri despre grozăviile armatei ruse împotriva ucrainienilor. Dar este oare Ucraina complet nevinovată ?! Întrebarea este una de esență, în condițiile în care mulți au descoperit Ucraina pe harta lumii doar în ultima lună.

Personal, am o istorie în raport cu această țară, istorie pe care o voi detalia aici, ca să se înțeleagă clar și limpede că mai suntem și unii care chiar cunoaștem subiectul și ne preocupăm de el, de ani de zile, fără să fim în solda Rusiei sau a altor puteri oculte.

Din vremea studenției am avut preocupări în zona activismului civic. Am fost membru și co-fondator al mai multor organizații și asociații, printre care și Forumul Creștin Noua Dreaptă, de care m-am despărțit în urma unui conflict cu președintele acestui ONG, în urmă cu câțiva ani.

Împreună cu camarazii mei de la ND, în toți acei ani de activitate civică am derulat diferite proiecte (editoriale, publicistice, sociale, etc.), printre care și monitorizarea și implicarea activă  în ceea ce privește drepturile românilor din alte țări.

O verificare a știrilor privind acțiunile Noii Drepte din acea perioadă va returna imagini și informații cu pichetări de ambasade și depuneri de memorii, încercări de dialog și rezolvare a unor probleme ale minorităților românești. Am participat la proteste a Ambasada Italiei (când au demonizat românii), Serbiei (împotriva deznaționalizării românilor din Timoc – cazul preotului Bojan Alexandrovici), Rusiei (când au atacat Georgia și au ocupat Osetia de Sud) și Ucrainei, când au început campania pe față de ucrainizare a românilor de pe teritoriul lor. Prezint mai jos imaginile de la protestul de la ambasada Ucrainei din 2008, însoțit de memoriul depus ambasadorului ucrainean. Memoriul a fost depus și la MAE, fără să fi primit nici o reacție, nici un răspuns.

Până în 2012, cu ND am avut anual acțiuni de protest și memorii legate de situația românilor ucrainieni. NICI O REACȚIE ! Tema merită reluată astăzi, când președintele Ucrainei ne cere ajutorul. Să îi amintim de frații noștri din Ucraina ! Sloganul cu care îi voi boicota astăzi discursul lui Zelensky este: SUSȚIN ROMÂNII DIN UCRAINA !

ZELENSKY, FII UN PREȘEDINTE AL TUTUROR LOCUITORILOR UCRAINEI, NU DOAR ALOR TĂI !

ROMÂNII UCRAINIENI AU DREPTUL LA UTILIZAREA LIMBII ROMÂNE ÎN SCOLI !

VREȚI ÎN EUROPA !? FIȚI EUROPENI ÎN RAPORT CU MINORITĂȚILE !

Iată imaginile de la mitinguri și memoriul depus la Ambasasada Ucrainei, începând cu anul 2008, căruia i-am dat citire personal în fața ambasadei, deoarece nici măcar nu s-au catadicsit să ne primească în audiență. NOI NU UITĂM !

MEMORIU ND ambasada Ucrainei 2008

 

ASOCIAŢIA NOUA DREAPTĂ

Bucureşti, str. Zmeica nr. 12, sector 4, tel. 0723.553.555, fax. 021.231.63.36 sau 0318162186

Către,

AMBASADA UCRAINEI LA BUCURESTI

În atentia

Excelentei Sale, Domnul Ambasador MARKIYAN Z. KULYK

DOMNULE AMBASADOR

Subscrisa asociatia NOUA DREAPTĂ, reprezentată legal de presedinte Tudor Ionescu, v-am solicitat acordarea unei audiente în ziua de 28 noiembrie 2008 orele 11, ocazie cu care organizatia noastră a tinut să organizeze si o manifestatie publică în fata sediului Ambasadei Ucrainei din Bucuresti, fată de încălcarea drepturilor comunitătii românesti din Ucraina.

Cu ocazia organizării acestui miting, vă depunem prezentul

MEMORIU

prin care vă solicităm să înaintati Guvernului D-voastră o notă de protest din partea societătii civile din România, fată de abuzurile si discriminările la care sunt supusi în prezent cetătenii ucrainieni de etnie română din Ucraina.

Asociatia noastră va monitoriza si pe viitor respectarea drepturilor etnicilor români de pe teritoriul statului ucrainean si în situatia în care starea acestora nu se va ameliora, iar autoritătile ucrainiene nu vor stopa actiunea de asimilare fortată a românilor din Ucraina, vom continua cu actiunile de protest si vom cere Guvernului României să declare rezolutiunea Tratatului cu Ucraina în mod extraordinar, înainte de termenul stipulat în Tratat, datorită încălcării flagrante a prevederilor acestui Tratat de către partea ucraineană.

Apreciem că o asemenea măsură este dreaptă si se impune cu necesitate, în conditiile în care, desi Ucraina s-a obligat la respectarea drepturilor minoritătii românesti de pe teritoriul său, – atât prin Tratatul încheiat cu România, cât si prin protocoalele interministeriale si conventiile internationale în materia drepturilor omului si al dreptului minoritătilor la care Ucraina este parte semnatară – aceasta continuă programul de deznationalizare si de asimilare fortată a populatiei de etnie română.

Desi ne putem explica atitudinea nationalist-extremistă a politicienilor ucrainieni, dat fiind faptul că însăsi existenta si întinderea granitelor Ucrainei de astăzi se datorează unui rapt istoric profund injust, prin care fostul Imperiu Sovietic a dorit crearea unui stat artificial tampon la granita sa cu Occidentul, statul Ucrainean fiintând permament cu temerea pierderii unor teritorii si populatii pecare le detine în componenta sa în mod nelegitim, totusi nu putem accepta atitudinea sovină si xenofobă a autoritătilor ucrainiene, care înteleg să continue răul produs de predecesorii lor sovietici.

Considerăm că nu aceasta este calea prin care se va salva de la disolutie si dezmembrare statul ucrainean, răspunsul corect la această mostenire infamă fiind toleranta si respectarea drepturilor minoritătilor, iar nu continuarea politicii agresive bolsevice de opresiune, discriminare si asimilare al minoritătilor.

Să nu uităm că, în raport cu România, care are 90% dintre cetătenii săi etnici români, restul de 10% fiind minorităti nationale, Ucraina are doar 72,7% etnici ucrainieni, în timp ce minoritarii, prezenti sub forma a nu mai putin de 128 de etnii, în număr de circa 14 milioane, constituie 27,3% din populatia sa.

După datele recensământului din 1989 din Ucraina,este semnificativ faptul că, dintr-o populatie totală de 51,5 milioane de locuitori, 32,8% (17 milioane) din populatia tării este rusofonă, iar circa 4,6 milioane de rusofoni sunt etnici ucrainieni.

Conform acestui recensământ, în anul 1989 s-au declarat de etnie română un număr de 459.350 persoane, minoritatea românească fiind a patra etnie ca mărime din Ucraina (după ucrainieni, rusi si evrei).

Acest clasament, ce provine din surse oficiale ucrainiene, demonstrează pe de-o parte dimensiunea înspăimântătoare a raptului istoric la care a fost supusă România, toate acestea în conditiile unui regim totalitar – regimul comunist sovietic – ce a dus o politică agresivă de deznationalizare, rusificare si chiar ucrainizare, folosind teroarea, deportarea si chiar lichidarea fizică a celor ce se opuneau acestor măsuri.

Din păcate, această politică agresivă o resimtim si astăzi din partea autoritătilor de la Kiev.

Desi, prin tratatul încheiat cu România, partea ucraineană „condamnă (declarativ) actele injuste ale regimurilor totalitare si de dictatură militară, care în trecut au afectat în mod negativ relatiile dintre poporul român si poporul ucrainean…”, aceasta continuă procesul de deznationalizare al românilor din Ucraina !!!

Esenta tratatului cu Ucraina îl reprezintă trocul pe care aceasta l-a făcut cu Europa, prin care a obtinut – PROVIZORIU – garantarea granitelor sale de vest, ÎN SCHIMBUL GARANTĂRII DREPTURILOR MINORITĂtII ROMÂNEsTI DIN UCRAINA !!!

Practic, în 1997, României i s-a fortat mâna să semneze acest tratat profund imoral si injust, pentru a putea asigura stabilitatea necesară dezvoltării spre est a NATO si a Uniunii Europene !

Cum au perceput românii din Ucraina acest tratat, ei, care asteptat ajutorul si salvarea de la patria mamă ? Unii au perceput-o ca pe o trădare, altii ca pe un compromis politic temporar, menit să le amelioreze conditiile de dezvoltare ca minoritate, sub aspect lingvistic, cultural si educational.

Prin art. 13 din Tratat, Ucraina se obliga la ceea ce era normal să respecte deja, si anume „să aplice normele si standardele internationale prin care sunt determinate drepturile persoanelor apartinând minoritătilor nationale si anume acele norme si standarde ce sunt cuprinse în Conventia Cadru a Consiliului Europei privind protectia minoritătilor nationale, precum si în: Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane a Organizatiei pentru securitate si cooperare în Europa, din iunie 1990, Declaratia Adunării Generale a ONU asupra drepturilor persoanelor apartinând minoritătilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice (Rezolutia nr. 47/135) din 18 decembrie 1992, si Recomandarea nr. 1201 (1993) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Protocolul Aditional la Conventia Europeană a Drepturilor Omului, referitor la drepturile minoritătilor nationale…“.

Ucraina se mai obliga să respecte principiul egalitătii si nediscriminării între etnicii români si majoritari (art. 13.3), dreptul la asociere (art. 13.6), acces la mijloace de informare în masă în limba maternă (art. 13.7), interzicerea deportării sau asimilării prin aporturi de populatie majoritară în zonele cu populatie minoritară (art. 13.8), dreptul de petitionare în cazul încălcării drepturilor prevăzute de tratat (art. 13.9), crearea unei comisii mixte interguvernamentale, care să urmărească îndeplinirea angajamentelor mai sus arătate (art. 13.13).

Prin art. 16 din Tratat, părtile se obligau la colaborarea si „informare reciprocă, fără întârziere” asupra dezastrelor, calamitătilor naturale cu efecte transfrontaliere, cât si pe probleme de mediu si ecologie.

Prin art. 20 din Tratat, se promitea conservarea si restaurarea monumentelor istorice, culturale si a locurilor memoriale românesti din Ucraina, si al asigurării accesului la acestea.

Privind retrospectiv, remarcăm că imensa majoritate a prevederilor tratatului au rămas doar simple promisiuni pe hârtie din partea Ucrainei.

Ecologie ? Prin proiectul Canalului Bârstroe, Ucraina amenintă cu disparitia flora si fauna Deltei Dunării, motiv pentru care si astăzi România se judecă cu Ucraina la Curtea de la Haga.

Informare reciprocă în caz de calamităti ? Să ne amintim numai episodul de anul trecut când, din lipsa informatiilor dinspre partea ucraineană, România a suferit un adevărat dezastru umanitar datorită inundatiilor din Moldova, dezastru ce putea fi în mare măsură preântâmpinat si evitat, dacă partea ucraineană si-ar fi îndeplinit obligatia asumată prin Tratat de a ne informa FĂRĂ ÎNTÂRZIERE asupra pericolului inundatiilor ce veneau dinspre Ucraina !!!

RESPECTAREA GRANItELOR !!? Nu putem uita situatia juridică a Insulei serpilor, predată în mod samavolnic pe un simplu proces verbal, fără nici o valoare juridică, Insulă pe care Ucraina încearcă să si–o însusească prin amplasarea artificială a unei asezări umane care să justifice dreptul Ucrainei asupra acestui petec de pământ si implicit asupra platoului continental al Mării Negre si al zăcămintelor de petrol aferente, fapt ce a dus la un nou litigiu international între Ucraina si România.

În ceea ce priveste drepturile minoritătii române din Ucraina, acestea există doar pe hârtie !

Pe fondul procesului de la Haga privind Insula Serpilor si a lucrarilor canalui Bastroe, autoritatile ucrainiene continua masurile agresive de asimilare a numeroasei comunitati romanesti din Ucraina (Transcarpatia, Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, zona de la est de Bug). Cea mai eficienta metoda a autoritatilor de la Kiev este eliminarea limbii romane din scoli. Ba mai mult, prin protocolul interministerial semnat la Kiev se avantajeaza net partea ucraineana in procesul de stopare a venirii tinerilor romani din Ucraina, la studii in Romania.

Intr-o scrisoare deschisa, „Comunitatea romaneasca din Ucraina”, face apel la Presedintii Ucrainei si Romaniei pentru stoparea masurilor discriminatorii care au inceput a fi aplicate in scolile si clasele romanesti din Ucraina de la 1 septembrie 2008.

“Prin aceasta incercare scolile noastre cu limba romana de predare se transorma in scoli mixte. Se intreprind diverse masuri in directia lichidarii invatamantului in limba materna.
Scoala romaneasca sau invatamantul in limba romana din Ucraina si asa trece prin vremuri foarte grele acum: lipsa de manuale, micsorarea orelor si excluderea examenelor obligatorii la limba si literatura romana, inexistenta in Ucraina a unor institutii pedagogice de invatamant superior cu predare in limba romana pentru a pregati cadre didactice cat si a unui program de studiu si de perfectionare in limba materna a profesorilor din scolile romanesti.

De ani de zile se promite deschiderea Universitatii Multiculturale la Cernauti si nici in ziua de astazi nu s-a realizat. Si daca statul roman nu va interveni pentru imbunatatirea legaturilor istorice cu comunitatea noastra, riscam sa pierdem complet dreptul de a mai studia in limba romana – limba stramosilor nostri.” se arată în scrisoarea „Comunitătii românesti din Ucraina”.

se arată în scrisoarea „Comunitătii românesti din Ucraina”.

In Ucraina se promoveaza o politica de discriminare a populatiei romanofone pe motive lingvistice si de asimilare fortata a acesteia. Institutiile de resort ale statului fac tot posibilul pentru a diminua rolul invatamantului in limba romana. Ele duc o politica de discriminare a minoritatii romanesti/moldovenesti, adica de asimilare fortata a neucrainenilor. La drept vorbind, impotriva limbii noastre materne a pornit o adevarata ofensiva, dirijata de fortele national-extreniste ucrainene. Limba noastra materna este eliminata treptat din viata publica, din administratia locala, din justitie, din institutiile statului ucrainean.

In ultimul timp se fac demersuri din ce in ce mai ample in vederea scoaterii limbii romane si din sfera invatamantului public. In locul unor masuri concrete pentru ridicarea nivelului profesional de predare si studiere aprofundata a limbii de stat in cadrul orelor prevazute pentru limba si literatura ucraineana, de asigurare a scolilor cu cadre didactice bine pregatite in acest domeniu si cu manuale si metodici avansate, autoritatile locale, Ministerul Invatamantului si Stiintei au trecut la lichidarea limbii române din învătământul ucrainean.

Prin diverse ordine ministeriale se urmareste cu perseverenta lichidarea retelei traditionale de invatamant in limba romana. In mod dictatorial este schimbata limba de predare a unor obiecte; se deschid clase ucrainene in cadrul scolilor nationale; scolile cu limba romana de predare a obiectelor nu sunt asigurate cu manualele de istorie si geografie a Ucrainei, de ucrainologie s.a., in limba romana, fapte ce nu mai pot fi trecute cu vederea, deoarece prin incalcarea dreptului la instruire in limba materna, consfintit in Constitutia Ucrainei, in Legea cu privire la minoritatile nationale in Ucraina si in principalele angajamente internationale ale Ucrainei, se atenteaza la fiinta noastra nationala.

Totul ce se face in domeniul invatamantului are un singur scop: ucrainizarea neucrainenilor, deznationalizarea minoritarilor in ritm stahanovist. Folosirea sferei de folosire a limbii lor materne a reprezentantilor minoritatilor nationale se reduce de la o zi la alta. Astfel, la metodele incercate pana nu de mult care tineau de inchiderea scolilor nationale fara consultarea vointei parintilor copiilor, apar alte metode noi:

– deschiderea claselor ucrainene in scolile nationale cu scopul desfiintarii acestora din interior (Bahrinesti, raionul Hliboca, Vancicauti, Boian si liceul nr. 2 din oraselul Noua Sulita, raionul Noua Sulita);

– numirea in fruntea scolilor nationale a unor director care nu cunosc limba materna a copiilor pe care ii invata (SMN 17, or. Cernauti);

-predarea fortata a unor obiecte din programul scolar (“Geografia Ucrainei”,”Istoria Ucrainei”, “Educatia fizica”, “Educatia patriotica”, “Ucrainologia”) in limba ucraineana, duce la ingustarea sferei de functionare a limbii materne in scoli;

– introducerea cursului integrat “Literatura romana-literatura universala”, lucru ce nu s-a intamplat si in scolile ucrainene, in urma caruia s-a redus considerabil volumul de predare a literaturii nationale cu zeci de ore pe saptamana (in scolile ucrainene literatura universala se preda aparte de literatura ucraineana);

– stimularea lipsei de manuale in limba romana la diverse obiecte pentru a forta trecerea predarii obiectelor (“Istoria Ucrainei”, “Geografia Ucrainei”, “Ucrainologia”, etc) in limba ucraineana;

– editarea de manuale necalitative, de un nivel profesionist, didactic, stiintific redus. In unele manuale, cum este, de exemplu “Eu si Ucraina”, sunt omisi romanii ca populatie autohtona in Ucraina, desi ei reprezinta un segment important de populatie, depasind numeric alte etnii care sunt enumerate in manual.

– in cuvantarile sale, cand vorbesc despre nationalitatile conlocuitoare in Ucraina, chiar si presedintele Ucrainei, ii omite pe romani, enumerandu-i doar pe unguri, polonezi, bulgari, rusi, tigani, evrei;

– scrierea documentatiei, orarelor si jurnalelor de clasa, programelor de lucru, protocoalelor etc. agitatia extrascolara si instructiva, diversele concursuri profesionale se desfasoara in limba ucraineana, reducandu-se si mai mult caracterul de scoala nationala;

– anularea examenelor de absolvire si de admitere la limba romana in institutiile de invatamant superior si la cele medii de specialitate;

– inlocuirea examenului de admitere la limba romana cu cel de limba ucraineana la specialitatea: invatator pentru clasele primare pentru scolile cu limba romana de predare a obiectelor (Colegiul pedagogic al Universitatii Nationale “Iu. Fedkovici” din Cernauti);

– nerespectarea intelegerii tripartite romano-ucraineana-moldovenesti de deschidere la Cernauti a unei Universitati policulturale, unde etnicii romani/moldoveni din Ucraina ar avea posibilitatea de a obtine studii superioare in limba materna;

Dispozitiile si recomandarile Ministerului Invatamantului si Stiintei, precum si cele emise de directiile de invatamant ale administratiilor regionale de stat Cernauti si Odesa, au caracter discriminatoriu, vin in contradictie cu prevederile constitutionale, cu drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale, cu standardele europene in materie de drepturile omului. Se creeaza dificultăti artificale in chestiunea predarii si insusirii limbii de stat. Sub pretextul nobil al popularizarii si insusirii mai bune a limbii ucrainene sunt impuse diverse masuri extrascolare, zile, saptamani, decade, ale limbii ucrainene, astfel diminuaandu-se in mod voit importanta limbii materne pentru neucraineni. Mai mult, se vehiculeaza ideea lipsei de perspectiva a invatamantului in limba romana in Ucraina. Cadrele didactice sunt descurajate in permanenta, recomandandu-li-se cu insistenta sa treaca la predarea tuturor obiectelor in limba ucraineana.

Astfel, institutiile statului ucrainean, inclusiv Presedintia tarii, promoveaza o politica de discriminare, de asimilare a minoritatii romanesti/moldovenesti, intreprinde diverse masuri in directia lichidarii invatamantului in limba română.

Un ordin al ministrului Învătământului din Ucraina de la 25 mai 2008, prevede că, începând cu 1 septembrie, în scolile minoritătilor nationale se va trece la studiul obiectelor de bază în limba de stat.

Astfel, in toata aceasta perioada, Ministerul Invatamantului si Stiintei din Ucraina, directiile pentru invatamant ale Administratiilor de stat din regiunile Cernauti, Odesa, Transcarpatia, unde populatia romanofona locuieste compact, au adoptat zeci de directive, ordonante, dispozitii, recomandari, planuri de invatamant, majoritatea dintre care, pe langa scopul nobil de ridicare a prestigiului limbii ucrainene ca limba obligatorie de stat, folosirea ei ca atare in institutiile statului, au urmarit in permanenta si scopul diminuarii importantei invatamantului national pentru minoritari, discreditarea acestuia. Mai mult chiar, in ultimul timp in aceasta activitate paguboasa sunt incluse si unele servicii speciale care n-au nimic comun cu invatamantul, cu activitatea politica.

In urma unei asemenea politici perfide numarul traditional al scolilor cu predarea obiectelor in limba materna a romanilor/moldovenilor din Ucraina a scazut considerabil. In regiunea Cernauti, de exemplu: de la 92 de scoli la 80. In doar cativa ani. Au fost inchise scolile din Valea Cosminului, Corovia, Camenca, raionul Hliboca. Prin deschiderea claselor ucrainene in cadrul lor, o parte din scolile noastre nationale au fost transformate in scoli mixte, romano-ucrainene. Din cele 21 de scoli cu predarea integrala sau partiala in limba romana: care functionau la data proclamarii independentei Ucrainei, in partea basarabeana a regiunii Odesa, 16 erau cu predare in limba romana, doua mixte romano-ruse si trei cu predarea limbii si literaturii romane ca obiecte de studiu. Peste cinci ani, la data adoptarii Constitutiei Ucrainei, din cele 21 de scoli doar 13 mai erau cu predare in limba romana, 4 scoli erau deja scoli mixte si 4 cu studierea limbii si literaturii ca obiect, “acesta fiind limitat la o singura ora pe saptamana – mai putin decat pentru limbile straine”. Azi in zona sud-basarabeana functioneaza doar 8 scoli cu predare in limba materna, 10 mixte avand si clase romanesti/ moldovenesti si 5 scoli cu studierea limbii materne.

În legislatia în vigoare a Ucrainei, în primul rând în Constitutie, este fixat dreptul reprezentantilor minoritătilor nationale de a studia în limba maternă (de la învătământul prescolar până la cel universitar). În pofida acestui adevăr, asupra scolilor cu predare în limba română se exercită asemenea încercări cum n-au avut loc niciodată de-a lungul a peste 200 de ani de învătământ în limba maternă! La prima vedere, se pare că „inovatiile” Ministerului Învătământului si stiintei au o motivatie serioasă – obligativitatea sustinerii testelor în limba ucraineană. În realitate, are loc o campanie de destabilizare a colectivelor pedagogice, a comunitătilor de părinti, scopul final fiind eliminarea limbii române din sfera învătământului, asimilarea fortată a populatiei românesti prin învătământ.

Acum, însă, ministrul învătământului si stiintei din Ucraina, a emis Dispozitia nr. 461 din 26 mai 2008 – cu privire la întărirea programului privind îmbunătătirea studierii limbii ucrainene în scolile de cultură generală cu predare în limba minoritătilor nationale pe anii 2008-2011 si Ordinul nr. 496 din 3 iunie 2008 – cu privire la confirmarea instructiunii privind completarea jurnalelor de clasă pentru clasele V-XI ale institutiilor de învătământ.

De la 1 septembrie 2008, inovatiile Ministerului Ucrainean al Învătământului si stiintei constau în următoarele:

– se măreste numărul de ore la studierea limbii ucrainene pe contul părtii variative a planurilor de învătământ, adică pe contul reducerii numărului de ore la alte obiecte în clasele II-IV, respectiv X-XI;

-în clasa a X-a din scolile cu predare în limba română, se introduce studierea Istoriei Ucrainei si Matematicii în limba ucraineană;

-în clasa a V-a, se introduce predarea în două limbi a Istoriei Ucrainei, iar, din anii viitori, si predarea Geografiei, Matematicii, Muncii fizice, Educatiei fizice etc,;

-conform Ordinului nr. 496, înscrierile în jurnalul de clasă se fac în mod obligatoriu în limba ucraineană.

Dar aceste documente încalcă în mod brutal legislatia existentă: p.3 art.22 al Constitutiei Ucrainei, conform căruia „la adoptarea unor noi legi sau la introducerea unor amendamente la legile existente nu se permite de a îngusta continutul si volumul drepturilor si libertătilor existente”, art. 10 p.3 al Constitutiei Ucrainei, precum si art. 7 al Legii Ucrainei cu privire la învătământul mediu, art. 3 p.1, art. 25 p.3 ale Legii Ucrainei cu privire la limbi în RSS Ucraineană”.

O astfel de politică în domeniul învătământului vine în contradictie cu valorile europene si, de fapt, prevede măsuri pentru trecerea în scolile minoritătilor nationale la predarea obiectelor de bază în limba ucraineană, fapt ce vine în contradictie nu doar cu legislatia Ucrainei, ci si cu prevederile Cartelor europene si a Conventiei-cadru privind apărarea drepturilor minoritătilor nationale.

Considerăm că intentiile de schimbare treptată a limbii de predare a obiectelor de bază din română în ucraineană în scolile minoritătii românesti nu are nici un temei legal si contravine prevederilor Tratatului .

 
Treptat si aproape pe nesimtite, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă trase de-a lungul timpului, ce s-au dovedit a fi însă, parcă, mai degrabă niste salve de tun trase pentru niste surzi, învătământul în limba română din comunitătile istorice românesti din afara granitelor tării se apropie de colaps, de disparitie!

Comunitatea romaneasca din Ucraina se confrunta cu probleme din ce in ce mai mari in ceea ce priveste incalcarea drepturilor pe care le are in domeniul minoritatilor nationale. Desi in cadrul monitorizarii comisiilor mixte care au avut loc in regiunile Cernauti si Transcarpatia, diplomatii ucraineni au promis rezolvarea deficientelor existente la nivelul comunitatii romanesti, situatia acestora se inrautateste pe zi ce trece.

Exista la nivelul comunitatii romanesti o teama acuta de a vorbi despre incalcarea drepturilor lor de catre autoritati, deoarece serviciile secrete din Ucraina sunt inca tributare regimului sovietic si uzeaza de metode “democratice” pentru corectarea celor nemultumiti, inclusiv prin concedierea acestora de la locurile de munca unde castiga o paine cinstita.

În realitate, in institutiile din localitatile cu populatie preponderant romaneasca nu este acceptata folosirea limbii romane, iar inscriptionarea bilingva a placilor cu denumiri de localitati si institutii lipseste in totalitate; scolile/clasele cu predare in limba romana sunt supuse unui proces de desfiintare continuu, iar profesorii de limba romana nu sunt trimisi la cursuri de perfectionare in tara noatra; bisericile din zona romaneasca nu dispun de sprijin in ceea ce priveste dotarea cu carti religioase in limba romana, iar oficierea slujbelor religioase in romana este de multe ori cenzurata de catre autoritatile ucrainene; asociatiile reprezentative ale romanilor din Ucraina nu sunt sustinute financiar si logistic; nu exista posibilitatea de a participa direct la alegerile din Ucraina si de ocupare a locurilor de munca in administratia regionala si raionala si nicio cooperare intre cele doua tari pentru initierea de proiecte comune.

CONCLUZIE: În conditiile în care partea ucraineană nu întelege să îsi îndeplinească obligatiile asumate prin tratatul încheiat cu România, refuzând orice dialog sau colaborare, ignorând realitătile din teren si nerecunoscând discriminările si abuzurile la care este supusă populatia de etnie română din Ucraina, vom solicita autoritătilor române denuntarea Tratatului încheiat cu Ucraina, militând pentru blocarea pe viitor a oricărui sprijin al Uniunii Europene pentru Ucraina – în conditiile prezentei la putere în această tară a unui guvern si aparat administrativ profund nedemocratic, ce nutreste încă vise de suprematie zonală, discriminând populatia minoritară, cu precădere populatia românească.

Cu aleasă consideratie

Pentru Asociatia NOUA DREAPTĂ

Presedinte Tudor Ionescu                                                         28.11.2008