1. Care e situaþia Tezaurului de la Moscova? 1) La nivel oficial, adicã de la stat la stat, situaþia este complet îngheþatã, asta dupã gafa incredibilã a lui Cristian Diaconescu din februarie 2009, când a minþit opinia publicã cu informaþia cã a discutat cu Lavrov despre reluarea lucrãrilor Comisiei Mixte, dar, de fapt, tema Tezaurului nu a fost discutatã la intâlnirea oficialã Lavrov – Diaconescu ! La nivel privat, situaþia este înfloritoare ! Dar în favoarea altora, nu a românilor ! Proiectul restituirii Tezaurului a fost predat de ruºi, în februarie 2006, cãtre firma olandezã Ajeka Investment Bergambacht B.V., cu indicaþia ca Tezaurul, mai exact proiectul „componentei de metale preþioase” sã fie predat, integral, adicã 93,4 tone de aur, cãtre BNR. Pânã în noiembrie 2006 olandezii au fãcut mai multe oferte cãtre BNR, prin adrese înregistrate la registratura BNR, prin care olandezii ofererau cele 93,4 tone de aur, fãrã comision, fãrã discount ºi fãrã nici o pretenþie financiarã din partea BNR sau a statului român, dar BNR – ul nu a rãspuns la nici una din ele ! Atunci olandezii au deschis în decembrie 2006 o procedurã judiciarã, prin Ministerul Justiþiei din Olanda, care a decis sã acþioneze prin trei cãi diferite, astfel: au deschis o procedurã de solicitare de înfiinþare, cãtre Ministerul Justiþiei din România, a unei comisii rogatorii româno-olandeze, prin Procuratura din Rotterdam ºi Tribunalul din Dordrecht. Ministerul Justiþiei din România ��nsã a respins, în douã rânduri aceastã solicitare. A doua cale a fost prin ambasada României de la Haga. Olandezii au predat actele originale de restituire a Tezaurului ambasadorului României din Olanda, dar acesta a returnat olandezilor, dupã 7 zile, actele originale, motivând cã proiectul respectiv este un proiect privat, iar ambasada României nu poate accepta imixtiunea într-un proiect privat ! Ulterior ambasadorul român din Olanda a fost ridicat in funcþie, el devenind secretar de stat la MAE ! A treia cale a fost prin DHL, procuratura din Rotterdam trimiþând setul de acte direct cãtre Mugur Isãrescu. Acesta a semnat de primire dar n-a dat curs solicitãrii olandezilor, astfel cã dupã trecerea termenului legal de 30 de zile, stabilit de Tribunalul din Dordrecht, olandezii au intrat, legal, în posesia „refuzului oficial” al autoritãþilor româneºti de a prelua cele 93,4 tone de aur. Cu acest „refuz” în mâna lor olandezii au primit o parte din aurul BNR – ului, l-au gajat apoi în favoarea unor bãnci elveþiene, au luat un credit nesperat de mare, cu care au construit douã spitale, o creºã, o gradiniþã, o ºcoalã pentru infirmi ºi vreo 4 complexe de cãmine ºi locuinþe sociale, toate în Olanda, în parteneriat cu diferite consilii locale ºi municipale din Olanda. Toate documentele care certificã aceste lucruri sunt publice ºi pot fi consultate liber. 2. Ce se mai aude despre datoria Germaniei? 2) Descoperirea lui Radu Golban a fãcut ceva vâlvã, dar cei care s-au speriat cel mai tare de consecinþele acestei descoperiri au fost germanii, care au tratat problema foarte serios. Românii însã au aruncat problema în derizoriu, nedorind sã supere pe unul din factorii decizionali ai Comisiei Europene. De aceea, cu 7 zile înainte de vizita lui Angela Merkel la Bucureºti, cei doi miniºtri de externe ai României ºi Germaniei, au semnat un „Addendum” la „Nota de Discuþii” pe care Angela Merkel ar fi urmat sã le aibã în România cu autoritãþile de la Bucureºti ºi Cluj, prin care aºa-zisã problemã a creanþei BNR faþã de Casa Germanã de Compensaþie sã nu fie abordatã de ambele pãrþi, cel puþin pânã la încheierea actualului mandat de preºedinte al lui Traian Bãsescu ! O cursã abil þesutã de ambele servicii de informaþii de la Berlin ºi Bucureºti, fiindcã aceastã creanþã nu mai poate fi solicitatã Germaniei dupã anul 2012, când se va prescrie ! Factorul de decizie în aceastã problemã a fost Traian Bãsescu, care a preferat sã obþinã sprijinul decisiv al Germaniei în obþinerea aprobãrii ajutorului Germaniei pentru intrarea României în spaþiul Schengen, în aprilie 2011, contra renunþãrii la tema soldului. Singura problemã ramasã nerezolvatã o constituia încãpãþânarea ºi îndârjirea lui Radu Golban în dovedirea realitãþii acestei teme. Omul trebuia compromis, într-un fel sau altul. Dar era mai greu, fiindcã omul e curat, n-are trecut dubios, n-are probleme cu justiþia, nu are amante ºi nici vicii ascunse. Vãzând cã Radu Golban e cam „prea insistent” serviciile noastre, în cooperare cu serviciile de informaþii germane, i-au întins o cursã lui Radu Golban. L-au chemat la Bucureºti, l-au plimbat pe la televiziuni, pe la Preºedinþie, BNR ºi Ministerul Finanþelor, dupã care i-au aruncat „nada” ºi i-au propus, prin portavocea Cotrocenilor, recte Radu Moraru, sã devinã consilier al lui Ialomiþianu la Ministerul Finanþelor, urmând ca apoi însuºi Radu Golban sã rezolve problema soldului, din postura de consilier al Ministrului Finanþelor ! Se spera ca, în acest fel, Radu Golban ar fi lucrat sub controlul zilnic al serviciilor româneºti, fiind apoi mult mai uºor de „corupt”. Radu Golban, nefiind la curent cu manevrele serviciilor specializate în astfel de diversiuni subtile, a muºcat momeala ºi a revenit urgent la Bucureºti, aºteptând sã-ºi ia postul în primire. Dar între timp a intervenit acordul lui Bãsescu cu Merkel ºi varianta compromiterii lui Radu Golban nu-ºi mai avea rostul, fiind consideratã o pierdere colateralã, neimportantã. Aºa cã totul a cazut, iar Ialomiþeanu a primit ordin sã-l respingã imediat pe Radu Golban, „sã-i dea cu flit”, chiar în prima zi lui „de muncã” la minister. Sigur cã totul a fost o strategie eºuatã, dar Radu Golban nu a gustat „gluma” ºi acum se rãzboieºte cu Radu Moraru pentru a-l face pe acesta sã-i plãteascã daunele suferite. În ceea ce priveºte soarta acestui sold problema nu mai poate fi rezolvatã la nivel de state, deoarece înþelegerea Bãsescu – Merkel a pus capac acestei teme. Singura variantã rãmasã ar fi una non-oficialã, poate una a societãþii civile, eventual a implicãrii unor mari firme internaþionale de recuperãri de dauneºi creanþe, dar ºansele sunt extrem de mici, fiindcã timpul rãmas pânã în 2012 este foarte scurt. 3. Ce s-a întâmplat între 1947 ºi 1953 cu cele 150 de tone de aur care au dispãrut? 3) N-au dispãrut deloc ! Iatã ce putem descoperii pe http://www.sfin.ro/articol_18386/goana_dupa_aur_adauga_peste_500_de_milioane_de_euro_la_rezerva_bnr.html : În septembrie 2007, guvernato­rul BNR, Mugur Isãrescu, a afirmat cã a devenit superstiþios când, du­pã 1990, rezerva de aur a bãncii centra­le a crescut rapid, având în vedere cã, în istorie, situaþia Româ­niei se complica atunci când cantitatea de aur depãºea 100 de tone. Guver­na­to­rul a adus în discuþie mo­mentul cedãrii tezaurului Ro­mâ­niei cãtre Ru­sia, pentru proteja­re, precum ºi pro­ble­mele economice ale þãrii dupã Al Doilea Rãz­boi Mondial. „Înainte de rãzboi am avut neinspiraþia sã ducem aurul la ruºi, pentru protejare. În perioada interbeli­cã, rezerva a atins vârful istoric de 220 de tone de aur ºi apoi am pã­þit-o, iar în 1953 rezerva era doar de 20-30 de tone de aur. Nu l-am mai pierdut ca în Primul Rãzboi Mon­dial, ci altfel, plãtind datoriile“, a spus Isãres­cu. El a menþionat cã, dupã ce a preluat postul de guvernator, a coborât sã vadã rezerva de aur a BNR, preci­zând cã imaginea aceea este una pe care nu poate sã o uite. Guverna­to­rul fãcea aceste afirmaþii într-o pre­le­gere având ca te­mã argumentele pro ºi contra u­nui sistem bazat pe eta­lo­nul aur, în cadrul cãreia Isã­res­cu pu­nea la în­doialã calitatea aurului de „scut“ îm­potriva inflaþiei. Deci, dupã spusele lui Isãrescu, s-au plãtit datoriile. Care datorii, veþi întreba ? Pãi cele ale României, ca urmare a Tratatului de Pace din februarie 1947. Un articol extrem de sugestiv, tot al lui Radu Golban, explicã pe larg toate aceste obligaþii de platã ale statului român. Dacã nu mã înºel articolul se referea la rolul sovromurilor in þara noastrã. 4. BNR a fost o entitate privatã pânã la rãzboi, acum este o entitate publicã. Cum au fost compensaþi foºtii acþionari? 4) Niºte precizãri, tot din rapoartele BNR: Legea de înfiinþare a Bãncii Naþionale a României, sub formã de societate anonimã cu participarea statului, reproduce, cu unele modificãri, modelul de organizare a Bãncii Belgiei. Prin legea de funcþionare ºi statutul adoptat în 1880, Banca Naþionalã a României este o bancã privatã deplin autonomã în exercitarea funcþiilor de emisiune ºi reglementare a creditului. Aidoma corespondentelor sale din Europa, BNR exercitã privilegiul de emitere a bancnotelor convertibile în metal preþios (ca mijloace de platã legale, echivalente în prerogative cu moneda statului), pe baza rescontãrii efectelor comerciale oferite ºi garantate de bãncile comerciale. Astfel, BNR îºi exercitã rolul de centralã a creditului comercial, al cãrui preþ îl orienteazã prin fixarea ratei scontului. Capitalul bãncii a fost stabilit la 30 milioane lei, din care 12 milioane depuºi la înfiinþare, sumã consideratã suficientã în acel moment pentru a asigura funcþionarea instituþiei, particularii participând cu 2/3, iar statul cu 1/3. Ulterior, legea organicã a Bãncii Naþionale a României va fi modificatã în funcþie de situaþie. În 1901, statul îºi vinde participarea la acþionarii existenþi, pânã în anul 1929 BNR funcþionând cu capital exclusiv particular, dupã care statul va reveni la participare. Însã, în permanenþã BNR va funcþiona ca instituþie pe deplin autonomã, exercitându-ºi prerogativele cu care a fost investitã în colaborare, de pe poziþii de egalitate cu statul, pentru a rãspunde, potrivit cu împrejurãrile, multiplelor cerinþe ale evoluþiei economice ºi politice a societãþii româneºti. Aranjamentele dintre stat ºi bancã sunt precizate prin convenþii, ale cãror rezultate sunt negociate pentru a fi reciproc avantajoase. Articolul 11 al Legii de înfiinþare a BNR specificã: “Banca va face serviciul de casierie a Statului, fãrã nici o indemnisare în condiþiunile stabilite prin o lege specialã”. Anterior efectuate prin intermediul bancherilor, plãþile în strãinãtate pentru achitarea anuitãþii datoriei publice sunt, de asemenea, efectuate prin Banca Naþionalã. Banca a fost autorizatã sã cumpere fonduri publice româneºti, scrisuri funciare ºi alte valori garantate de stat pânã jumãtate din capitalul social vãrsat (Prin Legea din 1882, egalã cu capitalul social vãrsat.). “Apãrând pe piaþã în calitate de cumpãrãtoare de obligaþiuni ale statului, banca de emisiune sprijinea cursul obligaþiunilor ºi, în felul acesta înlesnea guvernului procurarea de bani prin împrumuturi publice.” De asemenea, banca avea dreptul de a sconta bonuri de tezaur, în limita a 1/5 din capitalul social vãrsat. Primul împrumut pe bonuri de tezaur acordat de Banca Naþionalã a României (4.000.000 lei) a fost efectuat de cãtre stat pentru acoperirea vãrsãmântului pãrþii din capitalul bãncii pentru care subscrisese. O importantã operaþie a BNR a reprezentat-o retragerea din circulaþie a biletelor ipotecare emise în baza Legii din 12 iunie 1877, prin înlocuirea cu propriile bancnote, contravaloarea acestora fiind scutitã de garanþia portofoliului de scont sau de acoperirea metalicã. Utilizând serviciile bãncii, statul a putut sã evite vânzarea masivã a moºiilor statului, care reprezentau acoperirea biletelor emise în 1878, iar BNR a evitat cheltuielile de emisiune. Ulterior, statul a rãscumpãrat biletele ipotecare stocate la BNR prin produsul unui împrumut acordat în acest scop chiar de cãtre bancã, a cãrui restituire a fost eºalonatã pe 27 de ani. În 1901 statul obþine din partea BNR un avans de 15.000.000 lei fãrã dobândã, restituibil în 30 de ani, bancnotele emise în acest scop fiind scutite de acoperirea metalicã. 5. Care este suma exactã pe care o are BNR în rezervã, dupã ce eliminãm banii bãncilor comerciale ºi datoriile? 5) Suma exactã este cam greu de contabilizat, dar ea se poate estima undeva între 2,2 ºi 2,3 miliarde de Euro. Doar atât, din pãcate. 6. Care este motivul pentru care întrunirea “Trilateralei” a avut loc la Bucureºti? 6) Unul din motive îl constituie condescendenþa factorilor decizionali ai „Trilateralei” faþã de serviciile aduse, de-a lungul timpului, de Mugur Isãrescu. Mugur a cerut mai mereu membrilor board-ului sã ia în calcul organizarea la Bucureºti a unei astfel de întâlniri. El a fost mai tot timpul amânat, dar dupã ce BNR a decis achiziþionarea de bonduri FED abia atunci s-a luat decizia de a organiza una din ºedinþele „trilateralei” la Bucureºti. Mai sunt ºi alte motive, dar ele nu pot fi devoalate. Nu încã ! 7. Care este cantitatea de aur aflatã în þarã? Cât ºi unde se aflã restul din rezerva de aur? 7) În scripte BNR are 103,7 tone de aur. Din care 61,9 la Londra, 34,8 la Zurich ºi Geneva, iar restul la Bucureºti. Pentru aceste cantitãþi aflate în strãinãtate BNR primeºte o dobîndã de 4 % pe an, calculatã la valoarea medie lunarã a aurului de la bursa din Londra. Este o procedurã corectã ºi legalã a BNR-ului, fiindcã întreþinerea, paza ºi asigurarea stocului de aur costã al naibii de mult. Astãzi o tonã de aur costã 10.000 Euro / lunã, doar ca s-o depozitezi, s-o asiguri ºi s-o pãzeºti în spaþii bine definite, aflate sub control internaþional. Dacã ar fi ca BNR –ul sã decidã depozitartea celor 103,7 tone de aur doar în beciurile sale de la Bucureºti, ar însemna sã cheltuiascã cam 1.037.000 Euro / lunã ! Ar fi o prostie sã procedezi astfel, aºa cã BNR – ul a luat o decizie corectã ºi înteleaptã de a depozita o mare parte din aur în strãinãtate, cu beneficii pentru ea ºi în condiþii de garanþie depline. 8. De ce am cumpãrat bonduri americane? 8) Cea mai grea întrebare… Nu fiindcã nu ºtiu rãspunsul, ci fiindcã adevãrul, dacã ar fi spus integral, ar produce mari bulversaþii financiare pe piaþa politicã ºi economicã româneascã. Parþial pot sã spun doar câteva lucruri: Isãrescu a fost nevoit sã ia o astfel de decizie, salvând practic România de la faliment. Nu a vrut s-o facã, dar n-a avut încotro ! Politicile guvernamentale ale ultimilor 3 ani (mai ales din 2008 ºi 2009) au fost … catastrofale. Vocea lui Isãrescu n-a contat în faþa decidenþilor politici din ultimul an de mandat al lui Tãriceanu ºi al primului an de mandat al lui Boc. Din pãcate acþiunea de cumpãrare de bonduri americane a fost supapa care a permis României sã obþinã banii de la FMI ºi, mai ales, sã aloce o parte importantã din ei cãtre fondul de salarii ºi pensii, lucru de neacceptat pânã azi de nici un alt acord între FMI ºi oricare altã þarã din lume ! Isãrescu este cel care a salvat þara, realmente, de la faliment ! Sunt singurele rãspunsuri pe care le-am primit, fãrã 3 surse, aºa cã trebuie tratate ca atare. N-am sã comentez. Aºtept rãspunsurile oficiale. Agenþii mogulilor Patriciu ºi Vîntu îl încadreazã strâns pe noul mason-ºef Sãmbãtã searã, dupã douã tururi de scrutin, s-a decis ºefia masoneriei româneºti. Scaunul lui Chirovici a fost adjudecat de Radu Bãlãnescu, care a devenit Mare Maestru al Marii Loji Naþionale din România. Bãlãnescu, directorul Spitalului pentru copii Grigore Alexandrescu ºi ºef al catedrei de Chirurgie Ortopedie Pediatricã din cadrul Facultãþii de Medicinã, este, din 2006, Pro Mare Maestru al marii Loji Naþionale din România ºi membru de onoare al mai multor Loji din þarã – Lafayette, Leonardo da Vinci, Novus Ordo, Pitagora, Cavalerii Sfântului Gheorghe, Cavalerii Luminii. Medicul Radu Bãlãnescu, noul ºef al masoneriei, va trebui sã se reprofileze pe chirurgie esteticã ºi sã taie în carne vie, dacã nu vrea sã fie asociat cu oamenii lui Chirovici ºi mai ales cu mânãriile acestora, via oligarhia rusofilã reprezentatã de Patriciu ºi Vîntu, „fraþi“ în rele care ar trebui sã-ºi gãseascã un loc onorabil de trai în comun la Loja Jilava. Conform relatãrilor unuia dintre insiderii masoneriei, Florin Ghiulbenghian: „Radu îl are alãturi pe Adi Stãnciulescu, recunoscut pentru excelentele relaþii cu Marea Lojã a Statului Israel. O mare Lojã cu influenþã în întreaga lume. ªi cred cã e de ajuns pe aceastã temã“. Ghiulbenghian mai adaugã: „Din pãcate, pentru a-ºi asigura liniºtea în finalã, Radu Bãlãnescu a fost forþat sã negocieze cu Chirovici pãstrarea în echipa sa a celor doi loiali parteneri ai, de acum, fostului Mare Maestru, mã refer la Dãnuþ Tãnasie ºi Cristi Unteanu“. Secondanþii lui Radu Bãlãnescu – uneltele lui Chirovici. Cine sunt cei doi principali secondanþi ai lui Bãlãnescu, sfetnicii cei mai apropiaþi ai lui Chirovici, cel care a plecat ca sã rãmânã, practic, atâta vreme cât principalii sãi „gânditori“ rãmân pe poziþii? Mai ales cã Eugen Ovidiu Chirovici, în calitate de Mare Maestru din Trecut – va fi Preºedintele Consiliului Luminilor – organism cu rol executiv. Cei doi principali apropiaþi ai lui Chirovici – ºi de acum ºi ai lui Bãlãnescu – sunt reprezentanþii lui Patriciu, respectiv Sorin Ovidiu Vîntu. Dãnuþ Tãnasie, fost cadru DIE, face parte din „logistica“ lui Dinu Patriciu, dupã ce anterior a fãcut parte din „logistica“ Securitãþii. Ioan Dãnuþ Tãnasie este absolvent al Facultãþilor de Drept (1970) ºi ASE-Relaþii Economice Internaþionale (1980), a lucrat în perioada 1968-1992 ca ofiþer operativ în Direcþia de Informaþii Externe (diviziunea TS), actualul SIE, de unde s-a pensionat ºi a trecut în rezervã în mai 1992, cu gradul de locotenent-colonel. Tãnasie, devenit mâna dreaptã a lui Chirovici, a fost ºi subordonat direct, ºi omul de încredere al lui Mihai Caraman, primul ºef SIE dupã ‘89, (cel care a reuºit sã penetreze cartierul general al NATO în beneficiul Moscovei, în anii ‘60). Chiar dacã poveºtile moscovite par din negura timpului, iatã cã alte noi poveºti ruseºti s-au îmbârligat prin preajma lui Tãnasie, angajat ca director al distribuþiei de motorinã la rafinãria Vega a lui Patriciu. Tãnasie ºi Patriciu, membri ai lojii „Phoenix“ a MLNUR, alãturi de alt subordonat patrician, Cãlin Popescu Tãriceanu, l-au secondat strâns pe Chirovici, iniþiat în 1997 ºi care fãcea parte dintr-o Lojã disidentã (MLUNR), unde a fost ales Mare Maestru, în 2000, în ciuda faptului cã nu avea vechimea necesarã (7 ani ca Maestru ºi unul ca Maestru Venerabil). Chirovici s-a transferat în 2001 din MLNUR în MLNR; în 2003 avea sã fie ales Mare Maestru al MLNR, în locul lui Comãnescu, deºi nici atunci nu îndeplinea cutuma amintitã. Vârfuri ale Marii Loji Naþionale a României (MLNR), instalate la conducere în 2003, au fost strâns legate de exponenþi ai masoneriei ruse, cu care au colaborat promovându-le interese economice sau de sistem. „Colaborarea“ a ajuns sã se intersecteze direct cu politicul ºi sã-l influenþeze, uneori decisiv. Referendumul din 2007, în timpul cãruia Kondiakov s-a afiºat pe la biroul de la guvern al „colegului“ Tãriceanu, a fost un moment de „ieºire la luminã“ a fraþilor întru ºorþuleþe cu broderie ruseascã. Chirovici – lumina de sub scaun i-a venit de la Moscova Chirovici a primit practic Lumina, cum zic ei, de la Rãsãrit, adicã chiar de la masonul rus Kondiakov. Fostul cadru KGB Anatol Andreevici Coman, ºef al Marii Loje Masonice din Republica Moldova, l-a adus la Conventul de la Bucureºti al Marii Loje Române de la Sala Palatului pe Alexander Kondiakov, ofiþer al serviciilor ruseºti, artizan al întâlnirii de tainã dintre Adrian Nãstase ºi Vladimir Putin din anul 2004 ºi directorul general al firmei Novokom, un cover „discret“, un fel de ºorþuleþ al serviciilor ruseºti de spionaj. În vremea URSS, Kondiakov a fost corespondent al Agenþiei de ºtiri TASS ºi consilier al preºedintelui Comitetului Organizaþiilor de Tineret din URSS (Komsomol). A lucrat în rezidenþa serviciului sovietic la Londra. Chirovici, pilotat din spate de Ady Nãstase & Comp. (Tataia Ilici), este acela care a deschis pe cãi masonice drumul capitalului estic cãtre România, în schimbul unor oportunitãþi în spaþiul CSI pentru un grup de afaceri transpartinic (PSD-PNL-PC). Acest grup, ai cãrui membri sunt masoni de frunte în România, a rãspuns intereselor unor oligarhi din Rusia care, la rându-le, urmãreau scopuri personale, dar ºi strategice, de acaparare nu doar a pieþei energetice din România, ci ºi a altor sectoare economice importante. Dosarul de spionaj ºi trãdare din 2006 deschidea doar o micã fereastrã asupra ansamblului combinaþiilor care se deruleazã ºi astãzi, pe filiere neschimbate. Reprezentanþii „culoarului moldovenesc“ cãtre mamuska Rusia sunt bine aºezaþi ºi în România, fiind înzestraþi cu toþii ºi cu cetãþenie românã. Fostul ºef al masoneriei de Moldova, Anatol Coman, avea patru firme la vedere în România, dintre care douã înregistrate în aceeaºi zi (31 august 2005), în Capitalã: Interenergo Group Company ºi Inter Resources Company – axate pe comerþul de combustibili. În prima, Coman e asociat cu o firmã din Doneþk, Ucraina. Prietenia sa cu Dinu Patriciu ºi Eugen Ovidiu Chirovici era de notorietate în mediile masonice ºi de business. Fratele lui Anatol Coman era director în Rompetrol Chiºinãu, iar soþia lui Eugen Ovidiu Chirovici, Mihaela Chirovici, director la Rompetrol Bucureºti. Un alt personaj de frunte al masoneriei moldoveneºti cu strânse legãturi la Bucureºti, mai ales la Grupul Rompetrol, este Ion Sturza, fost premier în 1999, tot cetãþean al României ºi cu afaceri mari aici. Ion Sturza, de asemenea kaghebist la bazã, a fost o piesã de marcã a grupãrii Lucinschi. În 1987, îl gãsim ca participant la înfiinþarea Organizaþiei de Comerþ Exterior „Moldex“ (OCEM), de pe lângã Guvernul RSS Moldoveneºti, instituþie controlatã de KGB. Sturza, fost director general al Rompetrol-Moldova ºi fost consul onorific al Kazahstanului în Republica Moldova, este unul dintre intermediarii principali ai „afacerii secolului“, vânzarea Grupului Rompetrol cãtre KazMunai Gaz. Patriciu s-a grãbit sã vândã încã de la finalizarea dosarului procuraturii, în septembrie 2006, ºi a folosit la maximum intervalul nesfârºitelor amânãri pentru a finaliza tranzacþia de predare a Rompetrol în mâna adevãraþilor stãpâni – ruºii, contra unei valijioare cu bani – cam un miliard – dusã la pãstrare tot în Moldova. Eterna valizã cu bani ruseºti se regãseºte ºi la celãlat oligarh penal – Sorin Ovidiu Vîntu, cel care l-a ajutat pe Patriciu sã punã mâna pe Rompetrol ºi în ale cãrui afaceri se regãsesc numeroºi cetãþeni moldoveni, cu sau fãrã ºorþuleþe. Printre purtãtorii de valize cu bani ale lui Vîntu se gãseºte Cristian Unteanu, mânuitorul banilor oengistului SOV, respectiv administratorul fundaþiei Vîntu, de la Bruxelles, ONG intrat în atenþia publicaþiei „Curentul“ pentru anumite miºculaþii de fonduri, bani pe care Vîntu îi utiliza pentru a-ºi cumpãra imagine sau pentru a intra în graþiile cercului Tismãneanu. Unteanu, acuzat de relaþii cu vechea Securitate, a fost primul ºef de cabinet al lui Petre Roman în 1990,  a ajuns „ziarist“, corespondent „Ziua“ la Bruxelles, actual trimis al Realitãþii TV ºi un fel de „ministru de externe“ ad-hoc al masoneriei române, ocupând demnitatea de Mare Secretar de Externe al MLNR. Masonii Venerabili din Bucuresti si pozitiile lor in stat si societate dupa V.R. Lista semnificativa a celor mai importanti “venerabili” din Bucuresti cu tot cu Lojele de care apartin si afacerile sau functiile lor in institutii publice, pentru a demonstra nivelul penetrarii unor sectoare importante ale societatii si structurilor statului de catre membri ai unei organizatii cu caracter secret. LISTA COZILOR DE TOPOR 1. Alexandru Dãescu (Loja Concordia) – director în cadrul Institutului Ana Aslan 2. Pierre de Hillerin (Loja Delta Dunãrii) – director al Institutului Naþional de Cercetare pentru Sport 3. Vlademir Georgescu (Loja Nicolae Bãlcescu) – profesor universitar 4. Nicu Alifantis (Loja Nomine Mircea Sion) – artist 5. Mihai Oancea (Loja Ieroboam) – afaceri imobiliare 6. Bogdan Pârvanu (Loja Bucureºti) – arhitect ºef al Primãriei sector 2 Bucureºti 7. Adrian Bãlan (Loja Meºterul Manole) – afaceri imobiliare 8. Andrei Toma (Loja România Unitã – preºedinte de regiune la Asociaþia Naþionalã a Cluburilor Lions 9. ªtefan Chiocinaru (Loja I.C. Brãtianu) – profesor de ºtiinþe politice, jurnalist, doctor în drept internaþional 10. Mircea Neacºa (Loja Carol Davila) – director în cadrul Televiziunii Române 11. Victor Teodor Iovici (Loja Scara lui Iavov) – viceprimar al Municipiului Bucureºti, membru în conducerea PRM 12. Bogdan-Dimitrie Niculae (Loja Cavalerii Sf. Raphael) – medic specialist dermatolog, preºedinte Asociaþia Românã Anti-Aging Lasermed 13. Cornel Hagiescu (Loja Echerul de Aur) – manager casa de producþie IMAGINA 14. Mircea Perpelea (Loja William Preston) – director în cadrul Bãncii Naþionale a României, fost prefect al judeþului Vâlcea 15. Octavian-Mircea Grozea (Loja Romana) – om de afaceri, MTG MANAGEMENT SOLUTIONS, PRICE JOY ºi LCT OPTICAL COMMUNICATION 16. Liviu Poenaru (Loja Lumina) – avocat 17. Ionel-Cristinel I. Deaconescu (Loja Etica) – consilier PDL în Consiliul General al Municipiului Bucureºti, om de afaceri 18. Adrian Dimitriu (Loja Memphis) – om de afaceri, RCS INTERNATIONAL FORWARDING 19. Nicolae Efimov (Loja Gheorghe Comãnescu) – director Spitalul CFR 2, doctor în ºtiinþe medicale (ortopedie) 20. Florin Stoenescu (Loja Calea Inimii) – secretarul Comisiei de Istorie a Centrului Academic de Studii Hermeneutice 21. Dinu Albu (Loja Albert Pike) – medic primar obstetricã-ginecologie, Spitalul Clinic Panait Sârbu 22. Cristian Piedone Popescu (Loja Luminã ºi Adevãr) – primar al sectorului 4 Bucureºti 23. Dan Dumitru (Loja Templul Umanitãþii) – reprezentant al firmei americane ENRON în Romania, fost ofiþer SIE, fost ºef al Oficiului pentru Gestionarea Relaþiilor cu Republica Moldova din Guvernul României 24. Leonard Lucian Bãdicã (Loja Lux et Veritas) – om de afaceri, BIP TELECOM, fost ofiþer M.Ap.N. 25. Liviu Ionescu (Loja Excelsior) – om de afaceri, Creativit Biz ºi imobiliare 26. Aurel Teodorescu (Loja Solomon) – director al Direcþiei Migraþie din Oficiul Român pentru Imigrãri din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor (detaºat din funcþia de consilier în cadrul M.A.I. în subordinea secretarului de stat pe Relaþia cu Parlamentul ºi Afaceri Europene), soþul Danielei Nicoleta Andreescu (Secretar General al Guvernului), fost ofiþer de securitate înainte de 1989, fost director de departament în Primãria Municipiului Bucureºti (demis urmare unui scandal cu spaþii comerciale), fost comisar în Garda Financiarã (demis urmare unui dosar penal de contrabandã cu cetãþeni arabi), fost director adjunct la Direcþia de Supraveghere ºi Control Financiar din Direcþia Generalã a Vãmilor (demis urmare faptului cã a fost cercetat penal în dosare cu Omar Hayssam ºi implicãrii ca cercetat penal în Dosarul Þigareta II), fost director al Direcþiei de Audit din cadrul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate (demis în 2003 ºi anchetat de Parchetul Naþional Anticorupþie împreunã cu Preºedintele CNAS Eugen Þurlea), fost director adjunct ºi director al Oficiului pentru Migraþia Forþei de Munca în perioada 2003 – 2006 (implicat în scandalul contractelor de muncã cu strãinãtatea ºi în cel al adeverinþelor medicale de la CARITAS), fost membru PD (a demisionat urmare faptului cã CNSAS a emis decizie de fost ofiþer de securitate) 27. Jenicã Poenaru (Loja Demnitate ºi Frãþie) – om de afaceri, Atlas Airlines ºi preºedinte al Confederaþiei Patronatului Român, fost director al Aeroportului Bãneasa în 1989, fost director general al Autoritãþii Aeronautice Civile Române 28. Constantin Mincu (Loja Luceafãrul Libertãþii) – avocat 29. Narcis Copcã (Loja Novus Ordo) – Managerul Spitalului “Sf. Maria” din Bucureºti, prof. univ. dr. în ºtiinþe medicale 30. Constantin Oniºor (Loja Grifin) – general de brigadã (în rezervã), fost comandant al ªcolii Militare de Aplicaþii pentru Tancuri „Mihai Viteazu”, fost comandant al Garnizoanei Piteºti (destituit urmare unui scandal de hãrþuire sexualã) 31. Marius Chervase (Loja Logos) – ofiþer de poliþie, conf.univ.dr. la Academia de Poliþie, vicepreºedinte al Corpului Naþional al Poliþiºtilor – Departamentul Academia de Poliþie 32. Corvin Nedelcu (Loja Izvorul Înþelepciunii) – secretar general al Autoritãþii Naþionale pentru Sport ºi Tineret, fost ofiþer M.Ap.N., fost ofiþer S.P.P., fost jurist al UPETROM Ploieºti (utilaj petrolier – fost 1 MAI Ploieºti), fost vicepreºedinte al ROVIT S.A. Valea Cãlugãreascã (vinuri), fost consilier ºi secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltãrii Regionale 33. Mihnea Paul Popescu (Loja Iris) – om de afaceri, preºedinte CASINO LIFE & BUSINESS MAGAZINE 34. Marc Huot (Loja Memento Mori) – preºedinte Wirquin Romania (parte a holdingului Wirquin Plastiques din Franþa care a cumpãrat Urbis Sanitare) 35. Ioan Grigore Popa (Loja Enoch) – consilier PDL la Consiliul General al Municipiului Bucureºti, fost viceprimar al Municipiului Bucureºti, fost director al O.P.S.P.I., fost proprietar al Rasco Traffic (vândut grupului UTI, actual UTI Rasco, firmã care gestioneazã semaforizarea Capitalei) 36. Mihai Butucaru (Loja Morphosis) – Arhitect, Preºedintele Fedraþiei Române de Yachting 37. Dacian Cerneºtean (Loja Heliopolis) – om de afaceri, societatea de brokeraj în asigurãri Eos Risq Romania 38. Enache Jiru (Loja Adrian Dohotaru) – om de afaceri, membru în Consiliul de Administraþie la CEC, fost secretar de Stat în Ministerul Finanþelor Publice, fost preºedinte al CEC, fost preºedinte al MKB Romexttera Fond de Pensii, fost preºedinte al comisiei de selecþie a administratorului pentru Fondul Proprietatea 39. Dumitru-Stoica ªeicaru (Loja Edmond Nicolau) – om de afaceri, Constyle Company 40. ªerban Savu (Loja Lumina Lex) – artist 41. Adrian Oghinã (Loja Costin Mihãescu) – om de afaceri imobiliare, fost viceprimar al Primãriei sector 1 Bucureºti, membru PNL 42. Ion Pârgaru (Loja Nat Granstein) – om de afaceri, fost preºedinte al Camerei de Comerþ ºi Industie, fost deputat PDSR, fost director general în Ministerul Economiei, actual membru PNL Gorj 43. Dan Medeanu (Loja Atlantida) – scriitor ºi ziarist 44. Ionel Dumitru (Loja Hermes Trimegistus) – om de afaceri (papetãrie ºi biroticã), Dumitru Business House 45. Ion Biriº (Loja Noua Românie) – om de afaceri, Clubul Office 46. Daniel Goºea (Loja Philadelphia) – director în Ministerul Afacerilor Externe 47. Viorel Þigãnescu (Loja Cezar Bolliac) – profesor, fost inspector adjunct al Inspectoratului General al Municipiului Bucureºti 48. Dan Docan (Loja Legenda lui Hiram) – om de afaceri, cafeneaua Otro Cafe, agenþie plasare dansatoare ºi femei pentru escort în strãinãtate printr-o firmã din Braºov împreunã cu un patron de hotel local, fost informator al Securitãþii, fost director general Imprimeria Naþionalã, fost secretar la Primãria Sector 3 ºi la Primaria Sector 5 din Bucureºti, fost judecãtor 49. Herve Madramany (Les 3 Lys) – om de afaceri, arbitru internaþional de tenis 50. Petre Terzi (Loja Academica) – profesor universitar 51. Stelian-Alexandru Panescu (Loja Benjamin Franklin) – om de afaceri, Smart Sigma 52. Daniel Mihail Tudor (Loja Luca Pacioli) – Director Executiv Adjunct pentru Activitatea de Inspecþie Fiscalã la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a Municipiul Bucureºti 53. Alexandru Vitãlaru (Loja Constantin Mavrocordat) – medic veterinar, profesor Facultatea de Medicinã Veterinarã 54. Ion-Bogdan Teodor Georgescu (Loja Cantacuzino) – doctor în ºtiinþe medicale, ºef disciplinã la Facultatea Titu Maiorescu, medic primar stomatolog 55. Dan Brebeanu (Loja Sothis) – om de afaceri, Ghmc-Mineral Grup 56. Eugen Matzota (Loja Lanþul Masonic) – om de afaceri, MATZOTA Group 57. Mihai Neicu (Loja Veritas) – om de afaceri, Nei Guard, membru PDL, membru în Consiliile de Administraþie la RATB ºi REBU 58. Constantin Dinulescu (Loja Magistri Lapidum) – artist 59. Adrian Petre Pascu (Loja Osiris) – om de afaceri, Geotop 2001 (implicatã în scandalul cu cadastrarea judeþului Constanþa, legat de Miron Mitrea ºi Nicuºor Constantinescu) 60. Nicuºor Dedu (Loja Ulpia Traina) – om de afaceri, Deltarom (implicatã în scandalul incineratorului de la Bod, Braºov) 61. Mihail Vicenþiu Ivan (Loja Noua Europã) – profesor universitar 62. Florian Pinþã (Loja Giuseppe Garibaldi) – general-locotenet în rezervã, fost ºef de stat major al Armatei 1 (1998-2000), fost ºef al Corpului 1 Armatã Teritorial – noua denumire a Armatei 1 (2000-2001), fost comandant al Brigãzii 282 Mecanizate (2001-2003), fost director al Statului Major al Forþelor Terestre (2003-2004) ºi locþiitor al ºefului Statului Major General (2004-2006), fost comandant al Comandamentului 2 Operaþional Întrunit “Mareºal Alexandru Averescu” (fosta Armatã a II-a), dislocatã în Buzãu (2006 – 2008) 63. Eugen Gheorghe (Loja Cãlugãreni) – fost director în Direcþia Generalã a Vãmilor, consilier PDL la Consiliul Local Sector 6 64. Virgil Nadolu (Loja Agora) – vicepreºedinte Uniunea Practicienilor de Protecþia Mediului din România 65. Alberto Matei (Loja Tatra) – om de afaceri, A&E Audit Financial Consulting 66. Dinu Sãraru (Loja Luceafãrul) – romancier, publicist ºi dramaturg, fost redactor la “Radiodifuziunea Românã”, fost secretar general de redacþie la Revista Secolul 20, fost jurnalist, la ziarul “Scânteia Tineretului”, fost secretar general de redacþie la revista Luceafãrul, fost ºef al “Publicaþiilor Televiziunii Române”, fost redactor-ºef adjunct si apoi redactor ºef al “Redacþiei Culturale a TVR”, fost director al “Teatrului Mic” ºi “Teatrului foarte Mic” anii (1977-1990), fost director al “Teatrului Naþional “Ion Luca Caragiale” din Bucureºti (2001 – 2004) 67. Vasile Condoiu (Loja Anderson 1723) – ºef birou la Oficiul Român pentru Imigrãri din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor, fost director interimar al Oficiului 68. Mihai George Staicu (Loja Opera Magna) – om de afaceri, LUNA COMMUNICATIONS 69. Aurel Curdov (Loja Cavalerii Sf. Andrei) – secretarul general al sindicatului de la Tarom 70. Dan Anghel (Loja Constantin Bãrbulescu) – bioterapeut 71. Ioan Lixandru (Loja Cavalerii României) – vicepreºedinte al Uniunii Naþionale a Transportatorilor Rutieri din România, fost director general al Tarom 72. Relu Leonid Manguta (Loja Tracia) – om de afaceri, Maneuro 73. Gabriel Mihalache (Loja Lâna de Aur) – director al Sucursalei de Transport Bucureºtii Noi a Regiei Autonome „Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat” 74. Andrei Sluºãrencu (Loja Hiram) – om de afaceri, ROBINSON TURISM 75. Cornel Purcãrea (Loja Constantin Brâncuºi) – om de afaceri cereale, fost director executiv al societãþii Romagro, fost ofiþer M.Ap.N. 76. Gabriel Giurgiu (Loja Sf. Ioan) – jurnalist 77. Gheorghe Gogescu (Loja Les Sages d’Heliopolis) – artist decorator 78. Raymond Marin (Loja Millenium) – vicepreºedinte Vodafone 79. Emil Sãndulescu (Loja Toleranþã ºi Fraternitate – fizician, membru al Academiei Române, fost deputat PNÞCD 80. Lucian Diaconescu (Loja Columna) – medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic de Urgenþã „Sf. Ioan” din Bucureºti 81. Eduard Matei (Loja Gaudeamus) – om de afaceri, fost preºedinte la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor 82. Mircea Gheordunescu (Loja Server Frenþiu) – fizician, fost adjunct al directorului Serviciului Român de Informaºii (1997-2001), fost consul general al României la Milano (2002-2007) 83. Gheorghe Vâlceanu (Loja Humanitas) – avocat 84. Florin Ghiulbenghian (Loja Sfinx) – om de afaceri, casele de schimb valutar ºi consignaþiile Edmond, revoluþionar 85. Paul Popovici (Loja Titu Maiorescu) – profesor universitar 86. Valentin Lolea (Loja Dreptate ºi Frãþie) – om de afaceri, Loreto Exim (Tatra Romania) 87. Nicu Rãdulescu (Steaua Polarã) – om de afaceri turism, preºedinte la Organizaþia Patronalã a Turismului Balnear din România 88. Mircea Vasile Popescu (Loja România Modernã) – vicepreºdinte Curtea de Conturi 89. Traian Popescu (Loja Demnitatea Româneascã) – om de afaceri, ARBOmedia 90. Nicolae Rãdulescu-Boticã (Loja Egalitatea) – avocat 91. Daniel Gruia (Loja Steaua României) – Director General Adjunct al Direcþiei Generale de Tehnologia Informaþiei din Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã 92. Adrian Panaghianu (Loja Lumina Masonicã) – director Apa Nova 93. Doru Dragomir (Loja Fiii României) – om de afaceri, Innerlook 94. Constantin Berevoianu (Loja Prometeu) – director Apa Nova 95. Mircea Chelaru (Zamolxis) – general de corp de armatã cu patru stele în rezervã, fost ªef al Marelui Stat Major, fost comandat al Corpului 10 Armatã “ªtefan cel Mare” din Iaºi, fost preºedinte ale PUNR, fost vicepreºedinte al Partidului Conservator 96. Mugurel Dragoº Jianu (Loja Horus) – avocat 97. Mustafa Oral (Loja Isik) – om de afaceri în domeniul consultanþã, acuzat în dosarul spionilor economici (Stamen Stancev, Vadim Benyatov) 98. Iuliu Stocklosa (Loja C.A. Rosetti) – om de afaceri, East Electric 99. Cristian Turculeasa (Loja Cavalerii Templului) – om de afaceri, ALCRIS TRANSCOMEXIM 100. Victor Racolþa (Loja Balcani) – om de afaceri, ENEAS 101. Adrian Motomancea (Loja Kogaion) – profesor universitar 102. ªtefan Blaj (Loja Hermes) – general de brigadã medic, ºef de secþie la Spitalul Militar Central, conferenþiar universitar doctor la UMF “Carol Davila” din Bucureºti, specialitatea boli interne ºi gastroenterologie 103. Marian Nasty Vlãdoiu (Loja Tãcerea) – avocat, preºedintele Camerei de Comerþ România – Israel, preºedinte Asociaþia Românã de Luptã Antiterorism; s-a lansat în masonerie ca ginere al lui Dorin Voinea, fost Pro-Mare Maestru al MLNR în perioada Bebe Comãnescu; dupã ce Dorin Voinea a pierdut funcþia, a divorþat deºi avea 2 copii gemeni; în prezent Dorin Voinea este membru al Tribunalului Masonic; 104. Ion Smeeianu (Loja I.G. Duca) – om de afaceri IT&C ºi telecom, fost secretar de stat la Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, fost preºedinte al Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Comunicaþii …]]>