Spitalul de Îngrijiri Paliative Ilișești, Suceava. Un spital pentru bătrâni, situat în mijlocul pădurii, pe marginea șoselei ce duce spre Suceava. Acolo se află internată și bunica soției mele, în vârstă de 89 de ani. Bătrâna suferă de demență senilă, are zile mai bune, când vorbim cu ea la telefon și ne recunoaște, dar și zile în care o confundă pe soție cu mama ei și ne povestește de prieteni și cunoscuți care au murit de mult.
De sărbători sau în vacanțe, obișnuiam să venim acolo și să o luăm pe bătrână, cu bilet de învoire de o zi. Mergeam în oraș, apoi la casa bătrânească, unde își trecea în revistă încet toate acareturile. Când se lăsa înserarea, era deja nerăbdătoare să plece înapoi la Spitalul ce i-a devenit atât cămin de îngrijire cât și casă, locul unde are prieteni. Colega ei de cameră, o fostă profesoară, ne așteaptă de fiecare dată emoționată ca o fetișcană, căci le aducem dulciuri din oraș.
Am fi vrut să ajungem și acest an, de Paște. Să mergem la biserica din Ciprian Porumbescu, apoi la morminte, cu lumină, după datină. Planul ne-a fost spulberat de vestea că Suceava a devenit focar de invecție cu covid-19, “reprezentanța covid în România” cum fac haz de necaz sucevenii.
Desigur, ne-am îngrijorat cu privire la bunica, căci știam cât de nemilos este virusul cu bătrânii. La telefon, medicii din Spitalul Ilișești ne-au liniștit, spunându-ne că la ei se iau toate precauțiile necesare.
Bunica, ca mai toți bătrânii din zonă, a ținut postul Paștelui, așa cum făcea în fiecare an. Doar cei foarte bolnavi n-au ținut.
Apoi, inevitabilul s-a produs. Pe 8 aprilie am aflat că în spitalul Ilișești au fost depistați 31 de pacienți din totalul de 41, și 28 de cadre medicale, infectați cu noul coronavirus.
Știind ce s-a petrecut în alte spitale de îngrijiri paleative din țară, unde medicii și asistentele au fugit, lăsând bătrânii ne-îngrijiți cu zilele, ne-am panicat.
Și aici a survenit miracolul. Miracolul credinței din Bucovina, dar și al omeniei și responsabilității. Am fost anunțați de către cei din Spitalul Ilișești că toți medicii și asistentele ce au fost găsiți infectați au ales voluntar să se carantineze în spital, la locul de muncă, pentru a-i îngriji pe bătrâni. Alternativa ar fi fost ca bătrânii să fie redistribuiți în secțiile și așa pline din spitalele din Suceava. Evident că au refuzat.
Au primit tratamentul și suportul de specialitate și viața a continuat în Spitalul din Ilișești. Cu post, rugăciune, îngrijire și tratament. Vreți să știți rezultatul ?
ÎN SPITALUL DE ÎNGRIJIRI PALEATIVE DE LA ILIȘEȘTI NU A MURIT NIMENI DE CORONAVIRUS !
Iar asta într-un spital unde media de vârstă a pacienților este de 85 de ani !
Desigur, presa noastră nu va vorbi despre asta, căci este prea ocupată să ne sperie, să bage spaima în noi, arătându-ne obsesiv ambulanțe, izolete și morți.
Săptămâna trecută, mamaie a împlinit 89 de ani. La mulți ani frumoși și sănătoși !
