Tinerii cu vârste între 15 ºi 25 de ani fac dovada, în ceea ce priveºte media, unui spirit critic foarte viu. Ei utilizeazã din ce în ce mai mult internetul pentru a-ºi crea propriul punct de vedere, relevã o anchetã sociologicã realizatã de Institutul Wei, în parteneriat cu “La Croix” ºi “Phosphore”, ale cãrei rezultate le putem regãsi în articolul lui Christine Legrand din cotidianul francez “La Croix”, din data de 16 martie. Vremea când bunicii lor citeau un ziar unic care constituia adesea pentru ei singura sursã de informaþie ºi în care aceºtia mãrturiseau o încredere absolutã (“e scris în ziar”, deci “e adevãrat”) pare pentru tinerii cu vârste între 15 ºi 25 de ani complet depãºitã. “Digital natives”, cum mai sunt numiþi, întorc acum o nouã paginã a istoriei media, într-un mod mai radical decât bunicii lor. Echipaþi cu o panoplie de instrumente tehnologice (calculator, smartphone…), aceºtia sunt în permanenþã la curent cu actualitatea, ciugulesc informaþii de pe un site web sau paginã yahoo, aruncã o privire la televizorul deschis din capãtul camerei, capteazã un flash de informaþii de la radio, revin pe internet ca sã culeagã pãreri, comparã punctele de vedere ºi multiplicã resursele pentru a-ºi crea propria opinie. Tinerii au devenit “fiinþe mediatice”. Când descriu o zi obiºnuitã din viaþa lor, se aratã expuºi la un flux permanent de informaþii. “Dimineaþa, televizor sau radio pe televizor, ascult în acelaºi timp în care mã pregãtesc. În metrou, ziarul gratuit sau smartphone-ul, la prânz iar smartphone, facebook sau ºtiri. ªi când mã întorc seara, deschid douã calculatoare, unul pentru studii, unul pentru mine, facebook, ºi televizorul ca zgomot de fond. Trebuie sã mã informez. Sã mã þin la curent, sã mã distrez ºi sã-i informez ºi pe ceilalþi, sã ºtiu ce se întâmplã în lumea din jurul nostru”, spune unul dintre tinerii participanþi la sondaj (18-20 ani, mediu popular). Televiziunea continuã sã ocupe un loc central Apariþia smartphone-ului a schimbat complet datele. “Putem sã ne conectãm în permanenþã, sã punem alarme, sã urmãrim, sã comparãm… De când îl am, le tot trimit prietenilor mei tot felul de informaþii.” Sondajul confirmã: 73% dintre tinerii participanþi la studiu se regãsesc în urmãtoarea afirmaþie: “Informaþia e ca un val permanent în care trãiesc”. Raportul lor cu televiziunea este cu toate acestea semnificativ. În acest flux care devine din ce în ce mai încurcat (ascultãm radio la televizor, citim ziare pe telefon), televiziunea ocupã un loc central. Ea constituie pentru tineri, în opinia lui Alain Mergier, directorul Institutului Wei, “o referinþã extrem de puternicã”, “reperul comun de care se vor putea distinge pentru a construi un alt raport cu media ºi informaþia”. “Nu trebuie sã avem încredere în lucrurile pe care le priveºte toatã lumea, nu trebuie sã ne lãsãm duºi de mase. Dar trebuie sã ºtim în acelaºi timp ºi la ce s-ar putea gândi lumea, de aceea privesc la televizor, chiar dacã lucrul acesta mã enerveazã” (21-25 ani, clasã medie). Tinerii se îndreaptã din ce în ce mai mult spre internet, care devine “polul dinamic pornind de la care tinerii îºi creeazã un alt raport faþã de media”, subliniazã Alain Mergier. Cu toate acestea, ei nu considerã informaþiile pe care le gãsesc acolo mai obiective, nici mai fiabile, dar apreciazã multiplicitatea. Datoritã web-ului, aceºtia pot într-adevãr sã revinã la “surse”, la informaþii “brute” – sau ceea ce considerã ei ca fiind astfel -, sã gãseascã mai multe versiuni ale aceluiaºi fapt, alte pãreri, pentru a-ºi forma o pãrere proprie. Presa print rãmâne marea absentã Tinerii se sprijinã pe pãrerea experþilor, dar ºi pe cea a celor de-o vârstã cu ei, se încred uneori mai mult în comentariile de pe forumuri decât în cele ale specialiºtilor. “Raportul lor faþã de criticii de cinema este cu adevãrat revelator”, observã Alain Mergier. “Mai întâi se intereseazã de pãrerea spectatorilor ºi apoi merg sã vadã filmul, chiar dacã criticile sunt negative, pentru a putea spune apoi: “Criticul s-a înºelat.”” În acest peisaj, presa imprimatã pe hârtie rãmâne marea absentã. “Ea nu apare nici mãcar în plan secund”, constatã Alain Mergier. Unii studenþi spun: “Ar trebui sã citesc mai mult”, pentru a se pregãti pentru un examen. Dar cei mai mulþi se mulþumesc sã acceseze pe internet numai prima paginã a ziarelor, sã arunce o privire pe titlurile din magazinele de ziare sau sã rãsfoiascã un ziar gratuit când merg pe jos. Sursa: Ziarul Lumina]]>