Se pare cã mitingurile populaþiei împotriva furãciunilor PSD-ului nu au avut rezultatul scontat, ba dimpotrivã.
Timorat în prima fazã, de ieºirea în stradã a sutelor de mii de români, PSD-ul a fãcut iniþial un mic pas înapoi, abrogând ordonanþa graþierii, pentru ca apoi sã revinã pe poziþii, scrâºnind din dinþi cu urã de stãpâni absoluþi ai României, împotriva noastrã, a nefericiþilor care am îndrãznit sã ridicãm glasul ºi sã reclamãm furãciunea ºi jaful la care suntem supuºi ca Naþiune.
Deja, a scrie doar aceste lucruri, devine – dintr-un act firesc de liberã exprimare, un act de curaj. Cãci PSD-ul a trecut de la bãtut în retragere, la atac, uneori agresiv.
Primul pas a fost organizarea de mitinguri la porþile Palatului Cotroceni în stilul binecunoscut, cu oameni plãþiþi cu 100 de lei pe zi, aduºi cu autocarele.
Aceastã acþiune a avut drept scop politizarea manifestãrilor populaþiei. Deºi la mitingurile de la Guvern erau doar tineri sãtui de hoþie ºi corupþie, prin aceste contramanifestaþii aceºti tineri au fost portretizaþi prin antitezã, drept susþinãtori ai lui Johannis ºi ai PNL-ului.
Scopul politizãrii percepþiei publice asupra protestelor îl constituie mutarea centrului atenþiei românilor de la sursa protestelor (graþierea penalilor politici ºi legiferarea hoþiei) la aºa-zisa luptã politicã dintre PSD ºi PNL, pentru a-i determina pe manifestanþi – sau cel puþin o parte dintre ei, sã se delimiteze de proteste, în ideea cã ei nu sunt susþinãtori ai PNL-ului, strategie care de altfel a funcþionat cu succes, amploarea protestelor din ultimele zile reducându-se considerabil, de la sute de mii de protestatari la câteva mii sau zeci de mii.
Tot pentru diminuarea protestelor au intervenit ºi alarmiºtii de profesie care îndemnau la “liniºte” ºi “calm” pentru a pãstra o Românie “puternicã” în faþa unor presupuse pericole la adresa integritãþii teritoriale a României. ªi iar au apãrut panicarii care distribuiau în delir pe reþelele de socializare teorii consiraþioniste vechi de pe vremea lui Vadim cu ungurii care ne iau judeþele Covasna ºi Harghita din mijlocul þãrii ºi fug cu ele în Ungaria, de unde concluzia ciudatã cã dacã eºti naþionalist ºi îþi iubeºti þara, trebuie musai sã stai cuminþel acasã ºi nu te mai duci la mitingurile anti-hoþie de la Guvern.
Celor care susþin aceste idei stranii, le propun un exerciþiu de logicã dar ºi de memorie: care este partidul cu care UDMR-ul a avut cele mai multe participãri la guvernare ? Rãspuns corect: PSD-ul. ªi dacã nu v-am convins, încã una: cu cine a votat UDMR-ul azi la moþiunea de cenzurã împotriva Guvernului Grindeanu ? Pãi, cu PSD-ul, cã au pãrãsit în grup sala.
Deci iatã rãspunsul pe care realitatea factualã îl dã acestor teribiliºti ce agitã pericolul maghiar: când UDMR-ul, partid declarat anti-românesc, care are ca scop segregarea României, susþine tacit PSD-ul, înseamnã cã pãstrarea la putere a penalilor ºi instituirea corupþiei generalizate contribuie la realizarea planurilor secesioniste ale maghiarilor. Pentru aceºtia, o românie slãbitã, coruptã, sãrãcitã, ruptã de Europa, este mai uºor de înfrânt decât o Românie puternicã, bogatã, având garantate graniþele de cãtre Statele Europene.
În aceeaºi retoricã imbecilã se înscriu ºi eternele acuze la adresa lui Johannis “6 case” (cã una a pierdut-o déjà !). Cu un tupeu de borfaºi autentici, pesediºtii “sãraci ºi curaþi” dupã chipul ºi asemãnarea comunistului Ion Iliescu (dar având vile întinse pe câte 7 hectare – cum are Dragnea), înfiereazã “cu mânie proletarã” pe sasul Johannis, acuzându-l de Nazism ! Nu am nici o intenþie sã îi iau apãrarea lui Johannis, cãci îl consider din punct de vedere principial, la fel de hoþ ca ºi pe Dragnea, dar nu pot trece cu vederea hoþiile ÎN DERULARE puse la cale de PSD, doar pentru cã Johannis este ºi el hoþ. Este, din nou, doar o distragere a atenþiei. Hai sã scãpãm mai întâi de PSD ºi Dragnea, ºi apoi îl trimitem la puºcãrie ºi pe Johannis.
Pentru prostimea habotnic-ortodoxã, se aruncã manipulãri de genul: cu ce seamãnã imaginea mitingului de 300.000 de oameni de la Guvern !? – sugerând cã seamãnã cu o imagine a diavolului, demonizând astfel manifestanþii, mutând accentul de pe ideea de protest anti-corupþie cãtre cea de protestatari plãtiþi de Soroº, reprezentantul diavolului pe Pãmânt.
Ni se mai aruncã provocãri de genul: “tineri frumoºi li liberi care protestaþi împotriva Guvernului ºi care v-aþi luat credite în valutã, cât mai este euro ºi dolarul ?”
Pãi dacã e sã ne îmntoarcem la origini, ne întrebãm cine a dat cu leul de pâmânt ? Rãspuns corect: guvernãrile FSN-PDSR-PSD. Ratingul de þarã scade datoritã instabilitãþii politice, a mediului economic marcat de corupþie, a impredictibilitãþii cadrului legislativ, iar nu pentru cã românii au ieºit sã protesteze împotriva legiferãrii furtului !
O logicã sãnãtoasã ne spune cã reacþia de bun simþ a populaþiei, amploarea protestelor, fac dovada maturitãþii românilor ºi sunt de naturã sã contrabalanseze impresia negativã produsã în cancelariile europene de venirea la putere a unui partid de penali.
Din pãcate, nici PSD-ul nu stã cu mâinile în sân: ºi-a înºurubat oameni în posturile-cheie din instituþiile Statului iar aceºtia încep sã lucreze: CSM-ul o exclude din magistraturã pe judecãtoarea Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat de securistul Dan Voiculescu în dosarul ICA, în aceeaºi zi în care Curtea Constituþionalã condusã tot de un pesedist de frunte – Valer Dorneanu, respinge excepþiile de neconstituþionalitate ridicate împotriva Ordonanþei nr. 13, pe motiv cã “nu orice conflict dintre autoritati imbraca conditia unui conflict juridic de natura constitutionala“. Cu alte cuvinte, încãlcarea competenþei de emitere a legilor de graþiere colectivã de cãtre Guvern, este doar un “conflict între autoritãþi” în opinia pesedistului Dorneanu !
Cãci din analiza dispoziþiilor exprese ale art- 13 pct. 2 ºi art. 15 pct. 1 din Legea nr. 546 din 14 octombrie 2002 privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii rezultã cã:
-
Graþierea colectivã nu se poate da decât prin LEGE (legile se dau doar de cãtre Parlament, nu ºi de cãtre Guvern).
-
Propunerile privind proiectele de lege sunt elaborate de cãtre Ministerul Justiþiei.