Astãzi 20 octombrie 2015 a avut loc la Muzeul Municipiului Bucureºti din centrul Capitalei, deschiderea expoziþiei de fotografie intitulatã “Alãptarea este Iubire”, ce se desfãºoarã în cadrul Festivalului „Bucharest Photo Week”.

Expoziþia ºi proiectul fotografic „Alãptarea e iubire”, de Cristina Nichituº Roncea, „se înscriu într-o campanie naþionalã prin care ne propunem, în parteneriat cu Asociația de Pediatrie ºi Consultanțã în Alãptare, Muzeul Naþional al Satului Dimitrie Gusti ºi IA Sibiu, sã reînnoim ideea de tradiþie ºi sãnãtate, dupã cum am învãþat de la mamele ºi bunicile noastre ºi dupã cum trebuie sã transmitem ºi noi mai departe. Zeci de mãmici au rãspuns cu dragoste iniþiativei noastre, prin care dorim ca tinerele care nasc azi în România sã afle ºi sã conºtientizeze cã laptele matern este cea mai bunã hranã pe care pot sã o dea copilului sau copiilor lor”, spune Iuliana Grumãzescu, director de comunicare la Muzeul Satului.  Sunt expuse 50 de fotografii, format 50×70, cu mame alãptând, îmbrãcate în portul naþional românesc, fotografii care invitã la normalitate.

În cuvântul de deschidere adresat vizitatorilor expoziþiei, atât autoarea fotografiilor cât ºi tinere mame – membre ale Asociației de Pediatrie ºi Consultanțã în Alãptare, au subliniat importanþa alãptãrii la sân, natural, a copilului nou nãscut.

Statisticile aratã cã în România, doar 12,5% dintre mãmici îºi alãpteazã copii, restul preferând soluþiile surogat ale alãptãrii copiilor cu preparate comerciale, produse de industria din domeniu. La nivel european Râminia este codaºã în privinþa alãptãrii la sân, în timp ce Norvegia ºi în general þãrile nordice coduc în clasament cu proceente de 80-90% a ratei mamelor ce aleg sã îºi alãpteze copii la sân, natural.

Alãptarea cu lapte matern are multiple beneficii atât pentru sãnãtatea ºi dezvoltarea copilului cât ºi pentru mamã ºi relaþia ei cu copilul.

Puþine mãmici sunt informate de faptul cã atât în cursul naºterii cât ºi în cursul procesului alãptãrii, în corpul mamei se produc anumite fenomene fiziologice unice, cum ar fi creºterea producerii de oxitocinã, denumit ºi “hormonul iubirii”, un hormon ce micºoreazã senzaþiile de durere ºi amplificã legãtura emoþionalã, de iubire dintre mamã ºi copil.

Din pãcate, în România femeile nu sunt informate cu privire la aceste aspecte ºi aleg tot mai multe sã nascã în clinici ce oferã servicii chirurgicale de tipul operaþiilor cezariene, fiind private astfel de experienþa extraordinarã a naºterii, de senzaþia unicã care apare în momentul maxim al expulzãrii copilului, moment ce coincide cu un maxim al eliberãrii de oxitocinã în corp.

Din acest motiv, în special în þãrile nordice ale Europei, medicii nu recomandã ºi nu folosesc operaþia cezarianã la naºtere decât atunci când aceasta este strict necesarã ºi existã motive medicale pentru folosirea ei.

Studiile clinice au mai relevat o legãturã importantã între alãptarea naturalã ºi depresia post-natalã. Astfel, s-a constatat cã femeile care au ales sã alãpteze bebeluºii suferã într-un numãr mult mai mic decât cele ce nu alãpteazã.

Promovarea imaginii femeii alãptând, acceptatã drept un eveniment firesc, cotidian în þãrile vest-europene, este privitã ca un act aproape impudic în societatea româneascã, iar aceastã percepþie trebuie schimbatã prin creºterea conºtientizãrii importanþei alãptãrii naturale a copilului.