E oficial ! Dacã în urmã cu o zi, liderii NATO mârâiau ceva nedeslușit despre concentrãri masive de forțe armate rusești la granita de est a Ucrainei și lansau cãtre Rusia amenințãri vagi despre represalii… în caz cã rușii vor invada Urcaina, iatã cã astãzi, inevitabilul s-a produs. Astãzi, un numãr de 280 de camioane rusești au trecut granița în Ucraina, sub pretextul cã duc ”ajutoare umanitare” separatiștilor pro-ruși. Scenariul intervențiilor militare mascate sub pretextul asigurãrii ”protecției” cetãțenilor ruși din Ucraina, sau al ajutorãrii acestora, nu este nou. La fel s-a acționat de cãtre ruși când au invadat regiunea Osetiei, în Georgia. Și același scenariu îl are în pregãtire Ungaria, care de câțiva ani dã într-o veselie cetãțenii maghiare etnicilor unguri din Ardeal. Deci oficial, astãzi a început rãzboiul cu Rusia, la mai puțin de 200 de kilometri de frontiera României. Momentul fusese prevãzut și anunțat cu maximã acuratețe de cãtre jurnalistul George Roncea, încã de anul trecut. Iatã ce scrie George astãzi: ”Fiecare armatã a lumii are niºte stereotipuri de acþiune, scriam cândva, pe când eram corespondent de rãzboi. Americanii prefera de exemplu primãvara pentru ofensive ºi atacuri, ruºii au o obsesie pentru luna august.  Intrarea Rusiei în primul rãzboi mondial a avut loc în august 1916, ofensiva finalã asupra României a debutat în data de 22 august 1944, invazia Cehoslovaciei a avut loc în 21 august 1968, ofensiva rusã împotriva Georgiei s-a lansat în data de 8 august 2008.  Strategia ofensivã a Rusiei are de-a face cu luna august ºi cu ceva vreme în urmã, mai exact anul trecut, am anticipat o escaladare a tensiunii în zonã, trecând în revista unele date relevante ºi miºcãri de pioni prin preajma României. Astfel încã din august 2012, a fost adus la comanda trupelor speciale ale Tiraspolului de sub comanda KGB-ului local Evgheni Petruºin, colonel ºi fost director-adjunct al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) pentru Republica Daghestan. S-au mai adus elemente de tehnicã militarã ºi s-au programat “exerciþii”. A crescut presiunea pe Moldova. Ganizoana militarã rusã din Transnistria a intrat în stare de alertã. Dupã care a început agitațiunea în Ucraina. În februarie curent am citat președintele lituanian, Dalia Grybauskaite, care a atenționat liderii europeni cã “Rusia încearcã sã reformeze, sub o formã sau alta, frontierele din cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, odatã cu intervenția în Ucraina. Dupã Ucraina urmeazã Moldova, iar dupã Moldova vor fi alte țãri”.  “Alte țãri” mai apropiate de Moldova sunt…doar România.” Care sunt deci consecințele pentru noi ? Cum va reacționa România, ca țarã membrã NATO, dar și ca vecin al Ucrainei, cu interese geo-strategice în zonã ? Cum ne vom proteja sutele de mii de etnici români, trãitori în Bucovina rãmasã la ucrainieni ? Dacã rușii au atacat în august, au fãcut-o pentru cã știu cã vacanța de varã înjumãtãțește capacitatea de reacție și de apãrare a adversarilor. Vacanțe, soare, relaxare, concedii, sunt tot atâtea argumente în sprijinul agresorului rus, care profitã de sovãielile și lipsa de reacție a Occidentului moleșit de peste o jumãtate de deceniu de pace. La noi, aceste aspecte sunt recunoscute – negru pe alb, în documentele oficiale privind capacitatea de apãrare a țãrii. Scãderea capacitãþii de luptã a atins un nivel critic, conform Cartei Albe a Apãrãrii, avizate de CSAT în 2013. Conform Strategiei naționale de apãrare aprobatã în 2010 – prezența trupelor rusești în apropierea granițelor României, constituie o amenințare la adresa securitãții naționale. Statul român își rezervã dreptul ca, în situații speciale, singur sau împreunã cu aliații și partenerii sãi, sã utilizeze toate elementele de putere, inclusiv capacitãțile sale militare, cã soluții de ultimã instanțã”  Cu alte cuvinte, rãzboiul bate la ușã în plinã vacanțã. Nu la ușa Ucrainei, unde este deja în desfãșurare, ci la ușa noastrã. Nu degeaba americanii și-au triplat efectivul militar în România în ultimele luni, ajungând la peste 4000 de soldați, din care o bunã parte sunt cantonați – deloc întâmplãtor, în Moldova.  Petru Bogatu, jurnalist la Chișinãu, scria în aprilie 2014 un material remarcabil intitulat “Rãzboiul secret ruso-român”: …“asistãm la un rãzboi secret ruso-român ce se desfãºoarã pe frontul invizibil al serviciilor speciale, secundat de oculte sau deschise confruntãri diplomatice, psihologice ºi informaþionale. România este un obstacol de netrecut în calea strategiilor geopolitice ale Moscovei, deoarece ruºii au astãzi senzaþia cã au pierdut ºi Balcanii, ºi spaþiul dintre Prut ºi Nistru din cauza României ºi de aceea acþioneazã adesea împotriva ei din impuls, din spirit de contradicþie ºi din nevoia visceralã de rãzbunare. Aleksandre Dughin, autorul proiectului „Eurasia” ºi un apropiat al Þarului Putin, prezent deseori la Chiºinãu afirmã tranºant cã „Rusia are nevoie ºi de întreaga Românie, ºi de spaþiul dintre Prut ºi Nistru pentru a-ºi promova interesele vitale la Marea Neagrã ºi în sudul Europei. Aºa a fost, scrie el, douã sute de ani în urmã ºi de atunci nu s-a schimbat nimic. Moscova, precizeazã Dughin, ar fi de acord chiar ca Basarabia sã se reuneascã în sfârºit cu România, dar cu o condiþie: aceasta din urmã sã se desprindã de UE ºi NATO ºi sã adere la proiectul „Eurasia” sub comanda Rusiei. Cu alte cuvinte, România trebuie sã renunþe la ceea ce ideologul lui Putin numeºte atlantism ºi europenism în favoarea panslavismului. România însã trebuie sã arate cã rãmâne în picioare ºi pe propriile poziþii oricât s-a zborºi Rusia. Aºa va învinge. Dacã vrei pace, pregãteºte-te pentru rãzboi. Aceastã situație s-ar putea sã dea peste cap planurile de mãrire și încotrocenizare ale micuțului Titulescu. Dacã președintele în funcție al țãrii, Traian Bãsescu va ajunge sã uzeze de prerogativele constituționale (art. 92 și urmãtoarele din Constituția României) și va declara mobilizarea parțialã sau totalã a forțelor armate și starea de urgențã, alegerile prezidențiale vor trebui amânate… pânã la finalizarea stãrii de necesitate, adicã a rãzboiului cu rușii. Atunci sã-l vãd pe micuțul Tonta cum își roade unghiile, salivând cu jind la jilțul domnesc de la Cotroceni, vre-o doi-trei ani ! Ani în care de-alde Voiculescu & Co. o sã tot aștepte… grațierea promisã de pesedeiii cei derbedei. Însã, în opinia mea, rușii și-au cam greșit calculele cu România. Indiferent de câți emisari politici de-alde Dughin sau ”paranormali” de-alde Ignatenko va trimite Putin în România, pentru a ne trece de partea pan-slavismului, românii vor rãmâne cu un puternic sentiment anti-rusesc, datoritã suferințelor provocate de ruși. Cãci undeva, din subconștientul nostru colectiv, toatã frica, teroarea, bãtãile, cruzimile, torturile, jafurile, violurile, crimele, deportãrile și îndobitocirea – exercitate de Rusia asupra noastrã de-a lungul istoriei – fie cã a fost vorba de Rusia Țaristã, fie de cea bolșevizatã – vor ieși la suprafațã când ne vom confrunta cu RUSUL. La fel cum câinele se zbârlește instinctiv și își aratã colții, la vederea ursului, dupã mileniile de experiențã adunate în memoria ancestralã a speciei sale, la fel și noi ne vom scutura din starea cãlduțã, amețitã în care ne aflãm, și vom pune hotãrâți mâna pe arme. Și sper cã vom învãța din experiența anterioarã: cã vom spânzura de felinare, pe Kiselev, în fața Ambasadei Rusiei, toți politrucii, conservele și cârtițele kaghebiste defetiste care abereazã cã rușii pot ajunge în douã ore la București; cã îi vom arunca în curtea Ambasadei Rusiei, cu șuturi în cur, pe toți ”analiștii” defetiști, pe toți jurnaliști cu steluțe roșii plãtiți de Moscova sã ne dezarmeze moral, înainte sã înceapã lupta. Și mai ales, cã ne vom redobândi, sub presiunea rãzboiului, zvâcnetul de eroi, de bãrbați și mai ales, conștiința de români. Ca de obicei, cum am învãțat din lecțiile Istoriei, nu va trebui sã ne așteptãm la nimic bun de la curvele politicii europene. Chiar astãzi, când Moldova este boicotatã economic de Rusia sub cele mai aberante pretexte, cu embargouri și interdicții de import, pentru a o îngenunchia și pentru a o presa sã rãmânã sub influența Moscovei, UE lovește Moldova la rândul ei. Deși declarativ și pe hârtie Moldova se integreazã în spațiul economic european, faptic, toți cei ce intrã din Moldova în România sunt buzunãriți la granițã, pentru a nu face ”comerț” și ”concurențã” cu produse mai ieftine și mai bune, companiilor europene care au acaparat piața din România. Practic, bieții moldoveni sau români sunt buzunãriți și amendați dacã au la ei mai mult de douã pachete de țigãri, mai mult de douã sticle de votcã sau mai mult de un… pui ! Dacã o mamã are doi copii studenți în România și vrea sã le trimitã fiecãruia câte un pui crescut eco, în propria bãtãturã, nu poate, din cauza restricțiilor UE. Așa ajutã UE pe moldoveni ! Deci, dacã va trebui sã ne apãrãm, o vom face doar noi, pentru noi. Iar cei care vom rãmâne, va trebui sã luãm înapoi de la jefuitori – fie ei și europeni, ceea ce ni s-a furat cu ajutorul unui Iliescu, Nãstase, Bãsescu, sau Ponta.]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer