prezentare rapcea.ro: articolul de mai jos ne aratã cât de aproape de marginea prãpastiei a ajuns Uniunea Europeanã datoritã structurilor speculative bancare care au distrus echilibrul macro-economic al capitalismului occidental. El constituie un semnal de alarmã IMEDIAT pentru toți europenii care mai țin banii în bãnci. Urmeazã “euro-naționalizarea” economiilor populației, pentru “salvarea” mereu flãmândelor bãnci. CINE ARE URECHI DE AUZIT, Sà AUDà ȘI Sà ÎȘI SALVEZE DE MAREA CONFISCARE EUROPEANà BANII PE CARE ÎI ARE IN BÃNCI.  Credeaþi cã vom scãpa doar cu bail-in-ul bancar, stimaþi cititori? Ei bine, nu! Pe fondul lipsei de reacþie a cetãþenilor faþã de mãsurile arbitrare adoptate de autoritãþile europene ºi a lipsei rezultatelor în lupta anticrizã, acestea au considerat cã sunt necesare noi mãsuri. Agenþia de ºtiri Reuters a obþinut un document de lucru al Comisiei Europene, în care se aratã cã “economiile celor 500 de milioane de cetãþeni pot fi utilizate pentru finanþarea investiþiilor pe termen lung”. Totul este justificat, bineînþeles, prin necesitatea stimulãrii creºterii economice, dar ºi prin “acoperirea deficitului de finanþare din partea bãncilor”. Nicãieri în articolul Reuters nu se aminteºte de un posibil caracter voluntar al mãsurilor. “Criza economicã ºi financiarã a afectat capacitatea sectorului financiar de a canaliza fondurile cãtre economia realã, în special cãtre investiþiile pe termen lung”, se aratã în documentul CE. Dar de ce nu îºi îndeplinesc bãncile rolul? Deoarece sunt subcapitalizate ºi nimeni nu ºtie, cu adevãrat, dimensiunea portofoliilor de credite neperformante. Mai este, apoi, incertitudinea investitorilor, care nu ºtiu ce se va întâmpla nici mãcar mâine, în condiþiile unei avalanºe a schimbãrilor fiscale ºi de altã naturã. ªi atunci, cum sã treacã la investiþii pe termen lung, când presiunile competitive nu reprezintã decât cea mai micã grijã a lor? Analiºtii de la Pimco, unul dintre cele mai mari fonduri de investiþii din lume, au observat, încã din vara anului 2012, cã “un al doilea val al ieºirilor de capital afecteazã ºi nucleul zonei euro”. “Dupã o primã fazã a crizei, în care investitorii ºi-au mutat capitalul de la periferia euro cãtre nucleu, aceºtia îºi mutã acum fondurile din toatã zona euro”, se aratã în analiza Pimco. Singura constantã a mediului de afaceri din Europa pare sã mai fie doar arbitrariul unor decizii imprevizibile ale autoritãþilor, care încã mai sunt convinse cã îºi pot planifica minuþios calea ieºirii din crizã, pentru a evita orice fel de schimbare fundamentalã. În condiþiile în care depozitele bancare sunt deja “marcate” pentru utilizare în procesul de salvare a bãncilor, care sunt sursele spre care ºi-a îndreptat atenþia Comisia Europeanã? Fondurile de pensii ale cetãþenilor. “Comisia va cere opinia instituþiei de reglementare a pieþei asigurãrilor pentru elaborarea unei noi legi”, se mai aratã în articolul Reuters, al cãrei scop este “mobilizarea economiilor din fondurile de pensii pentru finanþãrile pe termen lung”. Mobilizare! Un cuvânt frumos, încãrcat, fãrã îndoialã, de înãlþãtorul sentiment al patriotismului european, chemat acum la luptã împotriva crizei. Sunt sigur cã invidia lui Joseph Goebbels ºi a propagandiºtilor fostelor regimuri comuniste din Est nu mai cunoaºte margini, mai ales cã iluzia democraþiei a fost prelungitã în ciuda negãrii dreptului la referendum. Pe lângã pregãtirea noilor legi, Comisia Europeanã va finaliza, pânã la sfârºitul anului, ºi un studiu cu privire la “introducerea unui cont european de economii pentru persoanele fizice, fondurile rezultate fiind investite în firmele mici”, dupã cum mai scrie Reuters. Oare ºi aceste conturi vor fi remunerate tot cu dobânzi apropiate de zero? Autoritãþile sunt chiar aºa de oarbe, încât nu vãd cã principala cauzã a decapitalizãrii ºi a deficitului de capital din Europa este tocmai “pedepsirea” economisirii, prin mãsurile adoptate de Banca Centralã Europeanã? Dar mai conteazã toate acestea, când BCE a devenit instituþia atotputernicã a Europei? Un articol recent din Financial Times aratã cã “reacþiile la decizia Curþii Constituþionale a Germaniei subliniazã puterea BCE”, în condiþiile în care pieþele par sã considere cã “noua normalitate” poate funcþiona foarte bine ºi fãrã respectarea legilor, în special a clauzelor constituþionale. Este greu de crezut cã miopia autoritãþilor ar fi de vinã. Mai degrabã, este vorba de interesul primordial al apãrãrii, cu orice preþ, a privilegiilor cu care s-a obiºnuit clasa politicã europeanã. Afirmaþia este susþinutã ºi de alte prevederi ale noilor proiecte de lege. Astfel, Comisia Europeanã va revizui ºi reglementãrile privind instrumentele financiare rezultate de pe urma securitizãrii, scopul urmãrit fiind “relaxarea definiþiei pentru activele eligibile”. Aceastã relaxare nu este decât un nou balon de oxigen oferit instituþiilor financiare, confruntate cu restricþii suplimentare privind lichiditatea activelor din portofolii. Vã mai amintiþi cum s-a ajuns la crizã? Tocmai prin evaluarea deficitarã a valorii ºi lichiditãþii portofoliilor de active bancare, pe fondul politicilor monetare ultrarelaxate promovate de bãncile centrale. Cum poate fi interpretatã aceastã contradicþie? Oare calea ieºirii din crizã este similarã cu cea a intrãrii? Dar asta nu este tot. Cea mai “bunã” parte vine la sfârºitul articolului Reuters: “Comisia va lua în considerare ºi adecvarea evaluãrii activelor pe baza preþului de piaþã, în special pentru investiþiile pe termen lung”. Da, aþi citit bine! Realitatea ºi valorile stabilite pe piaþã par sã nu mai fie “adecvate”, iar autoritãþile europene propun introducerea unor noi reglementãri contabile globale. Probabil cã noile propuneri ale Comisiei Europene îºi vor face loc în presa continentalã, mai ales dupã alegerile din luna mai 2014, dar fãrã nicio garanþie a unor dezbateri deschise ºi obiective. Pânã atunci trebuie susþinutã, cu orice preþ, iluzia redresãrii economice. Apoi se va trece, cu vitezã maximã, la stabilirea cadrului “legal” de “colectivizare” a ceea ce va mai rãmâne din economiile europenilor, iar bunãstarea generalizatã va fi marcatã de efuziuni populare ale cãror ecouri vor reverbera peste milenii. *  Eurogroup: “Bãncile cu rezultate foarte slabe la testele de stres vor fi închise” Bãncile care vor înregistra rezultate foarte slabe la testele de stres ce vor fi derulate în acest an de Banca Centralã Europeanã (BCE) vor trebui închise, a declarat, ieri, Jeroen Dijsselbloem, preºedintele Eurogroup – grupul miniºtrilor de finanþe din zona euro. BCE, care va prelua activitatea de supraveghere bancarã în zona euro începând cu luna noiembrie, va evalua starea de sãnãtate a celor mai mari 130 de bãnci din zona euro printr-o analizã amãnunþitã a calitãþii activelor acestora. Jeroen Dijsselbloem, care este ministrul de finanþe al Olandei, a spus, citat de Reuters: “Sunt foarte mulþumit de ceea ce a afirmat Daniele Nouy (n.r. – preºedintele Mecanismului Unic de Supraveghere), cã, în situaþia în care existã bãnci într-o condiþie proastã, trebuie sã le închidem”. Dijsselbloem a subliniat cã este important pentru zona euro sã-ºi punã în ordine rapid bãncile întrucât instituþiile de credit sunt cruciale pentru relansarea economicã a regiunii. Oficialul Eurogroup a adãugat cã instituþiile financiare au început deja sã ia mãsuri fãrã sã aºtepte rezultatele testelor de stres. “Nu ºtiu care vor fi rezultatele testelor, însã o bancã raþionalã nu va aºtepta sã vadã aceste rezultate, ci se va gândi cum poate soluþiona proactiv problemele. Cred cã acest lucru se întâmplã deja în momentul de faþã”, a subliniat Dijsselbloem. Analiza calitãþii activelor bãncilor face parte din pregãtirile pentru punerea la punct a uniunii bancare, care presupune, totodatã, un mecanism pentru închiderea bãncilor cu probleme ºi înfiinþarea unui fond comun pentru acoperirea costurilor apãrute ca urmare a lichidãrii instituþiilor cu probleme. Dar finalizarea uniunii bancare depinde de un acord între Parlamentul European ºi guvernele din zona euro cu privire la autoritatea care va decide dacã o bancã trebuie închisã, respectiv cine va suporta costurile. Închiderea bãncilor cu probleme ar urma sã fie finanþatã cu contribuþii de la bãncile ce opereazã în zona euro. Acesta contribuþii ar urma sã ajungã, în zece ani, la o capacitate maximã de 55 de miliarde euro. Dijsselbloem susþine cã aceastã sumã este o rezervã suficientã, având în vedere cã, înainte ca fondul sã plãteascã pentru închiderea unei bãnci, acþionarii, deþinãtorii de obligaþiuni ºi marii deponenþi ai acesteia vor suporta pierderile. (V.R.) CÃLIN RECHEA – ziarul Bursa comentariu rapcea.ro: partea a II-a a articolului, despre “închiderea” bãncilor ne-performante, este de fapt reversul aceluiași plan de mãsuri gândite împotriva economiilor populației. Bãncile “ne-performante” (adicã majoritatea lor – cel puțin în România !) au ajuns în aceastã situație datoritã externalizãrii profiturilor – concomitent cu “umflarea” ]n bilanțuri, a valorii activelor – în special a celor imobiliare – ce se constituie în garanții bancare pentru creditele neperformante executate silit. Astfel, cel puțin în ROmânia, deși normele BNR obligã bãncile comerciale șã își actualizeze trimestrial valoarea activelor ce constituie portofoliul garanțiilor creditelor acordate, acestea nu respectã aceastã normã cãci dacã ar reactualiza la valoarea actualã realã, de piațã – aceste garanții imobiliare, balanța lor contabilã ar fi în deficit și ar fi obligate sã se declare în faliment. Prin aceastã mãsurã de închidere a bãncilor “cu rezultate slabe la testele de stres” cum sunt ele poetic denumite, se va da o loviturã bruscã și totalã populației ne-informate care se va trezi într-o dimineațã cã 80% din bãnci se aflã în faliment, iar fondul de garantare nu va putea acoperi nici mãcar garanția de 10.000 de euro pe depozit de persoanã, cum sunt reglementãrile actuale. Și astfel se va face confiscarea economiilor pentru  a salva circuitul economic al circulației banilor – ce se aflã într-o enormã dependențã fațã de aceste bãnci falimentare. Dacã acest scenariu va fi pus în aplicare, vom avea o crizã economicã precum cea din 1929, cu singura diferențã cã cei care vor avea bani cash (eventual în valutã) vor fi regi, în vreme ce milionarii cu bani în bãnci vor ajunge cerșetori.  ]]>