Bustul Maresalului Antonescu, jos, bustul criminalului Wass Albert, sus!

Astazi, 18 februarie 2011, se va desfasura la Miercurea Ciuc, in incinta centrului multifunctional din cadrul Consiliului Judetean Harghita, cu incepere de la ora 18:00, un “maraton de lectura” din “opera” criminalului de razboi Wass Albert. Manifestarea este sustinuta de catre Consiliul Judetean Harghita, informeaza avertizorul public Dan Tanasa, care mai nou este si presedinte al filialei PC Spania. Pentru a lamuri de la inceput care este condamnarea lui Wass Albert, ucigasul de romani si evrei in timpul ocupatiei horthyste, am publica mai intai Sentinta definitiva a Curtii de Apel Cluj din 10 martie 2008 in articolul Un criminal de razboi antisemit si antiroman sarbatorit cu fast de Consiliul Judetean Harghita. Tesu Solomovici si Dan Tanasa despre Wass Albert » Revenim, apeland la arhiva, cu situatia legata de busturile lui Wass Albert, comparativ cu cele demolate ale Maresalului Antonescu, situatie ramasa valabila si astazi. Criminalul Wass Albert loveºte din nou În parcul memorial din centrul oraºului Odorheiu Secuiesc a fost amplasat un nou bust al celui care a fost contele Wass Albert * Acesta a fost condamnat la moarte în contumacie (în lipsã) în anul 1946, de Tribunalul Poporului Cluj, pentru crime de rãzboi, documentate ºi la Muzeul Holocaustului * Primãria Odorheiu Secuiesc încalcã prevederile Ordonanþei de Urgenþã nr. 31, din 13 martie 2002 În parcul memorial din centrul oraºului Odorheiu Secuiesc a fost amplasat un nou bust al lui Wass Albert (al treilea, dupã alte douã aflate în judeþul Mureº), considerat de autoritãþile române criminal de rãzboi. Amplasarea bustului s-a fãcut în ciuda faptului cã Ordonanþa de Urgenþã nr. 31 din 2002 interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii. Pentru a nu stârni reacþii prea vehemente, bustul a fost amplasat fãrã ca pe soclu sã fie inscripþionat numele lui Wass, ci doar sintagma “Vandor szekely – Secuiul rãtãcitor”. Asemanarea este, insa, incontestabila. Amplasarea bustului în inima judeþului Covasna nu a rãmas fãrã urmãri, Asociaþia Comunitarã a Românilor din Odorheiul Secuiesc (ACROS) protestând împotriva acestei noi încãlcare a legislaþiei. Reacþia autoritãþilor a fost nulã, mai ales în judeþ, unde Primãria Odorheiu Secuiesc este deþinutã de Szasz Jeno, liderul Uniunii Civice Maghiare, un militant pentru promovarea cultului contelui maghiar. De altfel, Szasz a supervizat tipãrirea de calendare pe anul 2006, care au ca motto citatul”Om ºi maghiar cu credinþã de nestrãmutat”, atribuit lui Wass Albert. Acþiuni de protest a iniþiat ºi Asociaþia “Cultul Eroilor” din Covasna, care au rãmas, din nou, fãrã ecou. De altfel, acþiunea municipalitãþii din Odorheiul Secuiesc a fost trecutã cu vederea nu doar de autoritãþile publice, dar ºi de cea mai mare parte a societãþii civile. Asta, în ciuda faptului cã exista deja un precedent în judeþul Mureº, unde în urmã cu patru ani, un gest similar i-a ofensat liderii partidelor româneºti, ajungându-se pânã în instanþã. Dar acum UDMR este la guvernare ºi… UDMR îl adorã pe Wass Personalitãþi de vârf ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România sunt implicate în promovarea cultului criminalului de rãzboi Wass Albert. La Târgu Mureº, editura Mentor este controlatã de preºedintele UDMR, Marko Bela, care deþine 45 la sutã din acþiunile firmei. Mentor a editat o serie de lucrãri în care se sprijinea reabilitarea lui Wass Albert. Lucrãrile respective pot fi considerate cu uºurinþã ºovine, din moment ce românii sunt caracterizaþi aici prin epitete de genul “viermi” sau “animale þigãneºti”. Editura Mentor s-a luptat pentru drepturile de editare a operei criminalului de rãzboi Wass Albert cu editura ungarã “Krater”. Un alt membru de bazã al UDMR, senatorul Frunda Gyorgy, a înaintat în anul 2002 procurorului general al României o cerere privind anularea sentinþei prin care Wass Albert a fost condamnat, imediat dupã rãzboi, pentru crimele comise în 1940, când Ardealul a fost ocupat de trupele horthyste. În 1946, contele Wass Albert a fost condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului Cluj. În hotãrârea nr. 1, pronunþatã în ºedinþa publicã din 13 martie, se preciza cã Wass Albert a ordonat arestarea a patru sãteni din comuna Sucutard, judeþul Cluj, unde se aflau moºiile familiei, iar în “22 septembrie 1940, pe când lumea ieºea din bisericã, cei patru arestaþi au fost duºi sub pazã militarã în comuna }aga, unde a doua zi dimineaþa au fost împuºcaþi ºi aruncaþi în groapa comunã”. O zi mai târziu, în comuna Mureºenii de Câmpie, situatã la ºapte kilometri de comuna Sucutard, o patrulã de 12 soldaþi este trimisã la casa preotului Andrei Bujor, “cu ordinul precis de a extermina împreunã cu toatã familia ºi pe cei arestaþi în aceiaºi dupã masã… Soldaþii… îi împuºcã pe toþi… Toate victimele, în numãr de 11, sunt îngropate în aceeaºi noapte în curtea casei preotului, într-o groapã improvizatã…”. Asociat acelor crime împotriva românilor ºi evreilor ºi condamnat la moarte, Wass nu a fost reabilitat niciodatã în România. De fapt, potrivit unor informaþii neconfirmate, sentinþa de condamnare la moarte a fost confirmatã de Tribunalul Internaþional pentru Crime de Rãzboi. Pânã la acel moment, Wass Albert era cunoscut doar ca un apreciat scriitor, ºcolit în strãinãtate, la universitãþile din Debrecen, Hochenheim sau Paris. Tatãl criminal, fiul general “Criminalul de rãzboi”, cum este catalogat în România, Wass Albert de Czege a avut ºase copii. Cel mai celebru dintre urmaºi este Huba Wass, care a ajuns pânã la gradul de general de brigadã în Armata SUA. Huba Wass s-a nãscut la Cluj în 1941, iar 23 de ani mai târziu absolvea, ca ºef de promoþie, Academia Militarã Westpoint. Generalul de brigadã, acum în rezervã, este recunoscut ca fondatorul ºcolii de studii militare avansate de la Fort Leavenworth, Kansas, unde a fost ºi primul director, sau ca arhitectul doctrinei despre lupta aerianã ºi terestrã. A fost combatant în Vietnam, Palmer McGrew scriind o carte bazatã pe experienþa trãitã alãturi de acesta. Istoria carierei sale militare mai consemneazã cã Wass a participat la planificarea operaþiunii \”Furtuna în deºert\”, ca unul din cavalerii Jedi. A deþinut funcþia de ºef al Arms Control Branch, Biroul Comandamentului forþelor aliate din Belgia. Aproape de o numire în fruntea trupelor NATO din Europa de Est, Huba Wass a fost retras, dupã intervenþia, se pare, a comunitãþii evreieºti. Iar ancheta Trustului GAZETA a contribuit, de asemenea, la decizia care l-a trimis pe Huba Wass în Africa de Sud. Andreas Wass, fiul cel mai mic al scriitorului, este cetãþean german, locuieºte la Hamburg, unde este profesor de economie, deþinând în acelaºi timp funcþia de director tehnic al uzinei Volkswagen-Audi din Wolfsburg. Acesta este cãsãtorit cu sora soþiei preotului reformat Bartha Jozsef din Lunca Mureºului, comuna Aluniº. Pãrintele paroh este cel care a avut iniþiativa de a amplasa în curtea Parohiei din localitate bustul lui Wass Albert, fapt ce a dat naºtere unor vii dispute naþionaliste, ºi nu numai. Busturile lui Wass, nedemolate În 12 august 2001, la Reghin, în curtea Bisericii romano-catolice, condusã de Pako Benedek, a fost dezvelit un alt bust al lui Wass Albert. Cele douã iniþiative au fost aspru criticate ºi contestate, ajungându-se ca în 5 ianuarie 2003, prin adresa 377 a Prefecturii Mureº, remisã celor douã primãrii, sã li se solicite parohilor sã îndepãrteze busturile pânã la sfârºitul lunii februarie. Nici unul din parohi nu s-a conformat. Mai mult, preotul Bartha Jozsef l-a disculpat, susþinând cã scriitorul-moºier a fost examinat de trei ori în decursul vieþii în legãturã cu presupusele sale crime de rãzboi. Comisiile, din care au fãcut parte ºi reprezentanþii organizaþiei evreieºti Wiesenthal, nu au descoperit vreo patã în trecutul lui Wass. Bartha susþine cã Wass nici mãcar nu se afla în Sucutard atunci când au fost comise crimele. “Martorii oculari care au depus mãrturie au declarat cã el nu era acolo, fiind plecat în munþi, pentru cã atunci se trasau noile graniþe între România ºi Ungaria. Procesul a fost unul la comandã, stalinist, tipic pentru acea perioadã în care trupele ruseºti erau încã aici. În America, trecutul lui este curat. Dupã Revoluþie ºi familia lui Wass a crezut cã tatãl va fi reabilitat în România. Se pare cã va fi reabilitat la cererea guvernului america\”. Totuºi, în ciuda acestor argumente, Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Târgu Mureº a fost sesizatã de prefect pentru a demara urmãrirea penalã împotriva celor doi parohi, pasibili la acel moment de o pedeapsã cu închisoarea între ºase luni ºi cinci ani. Acþiunea s-a stins însã la fel cum a pornit. Cu toate cã s-a vorbit în ultimii ani foarte mult despre reabilitarea lui Wass, nici în prezent instanþele româneºti nu au dat un verdict prin care contele scriitor sã fie scos din “panoplia” ruºinoasã a criminalilor de rãzboi. Fapt ce nu împiedicã, totuºi, comunitatea maghiarã sã îi perpetueze memoria ºi opera. Wass vs. Antonescu În prezent, Wass Albert mai are în România un bust în curtea ºcolii din Lunca Mureºului, judeþul Mureº, ºi unul în curtea Bisericii romano-catolice din Reghin. În ciuda Ordonanþei de urgenþã, care interzice onorarea publicã a persoanelor condamnate pentru crime de rãzboi, autoritãþile nu se sinchisesc sã ia mãsuri. Nu acelaºi lucru însã se poate spune despre un bust al lui Ion Antonescu, amplasat în curtea unei biserici ctitorite de mareºalul însuºi la Bucureºti. Bustul a fost încastrat într-un coºciug de tablã, invocându-se Ordonanþa de Urgenþã. Aceasta nu pare însã sã funcþioneze în cazul Wass Albert. Sinucidere ciudatã Este posibil ca cele douã masacre imputate oficial contelui Wass Albert sã nu fie singurele pentru care acesta s-a fãcut responsabil. Colonelul (r) Vasile T. Suciu, preºedintele filialei Mureº a Asociaþiei Naþionale “Cultul Eroilor ºi Martirilor”, susþine cã Wass nu este strãin nici de masacrul de la Sãrmaº, din septembrie 1944, în care au fost uciºi 126 de evrei ºi mai mulþi români. În plus, potrivit unei informaþii neconfirmate, arhivele fostei securitãþi ar conþine date despre un presupus ordin dat de conte subprefectului de Someº, Schilling Janos (condamnat pentru crime de rãzboi ºi mort în penitenciarul Aiud), ordin prin care toþi evreii din judeþul Someº trebuiau concentraþi la Dej, pentru a fi deportaþi în Germania ºi exterminaþi. Conform unei alte informaþii, în fapt, mai mult o ipotezã, contele Wass Albert s-ar fi sinucis în 1998 pentru cã investigaþiile organizaþiilor evreieºti ar fi ajuns mult prea aproape de trecutul sãu. Ligia VORO / Ziarul de Mures]]>