Pe 24 aprilie va fi comemorat genocidul sãvârºit împotriva armenilor în 1915, în cadul unei slujbe de pomenire þinutã la Catedrala Armeanã din Bucureºti. Genocidul armean rãmâne, la aproape o sutã de ani, un subiect de disputã politicã între Turcia, Armenia ºi statele occidentale. Cu ocazia Zilei Comemorãrii Genocidului sãvârºit împotriva armenilor în 1915 se va oficia, pe data de 24 aprilie, la ora 13.00, la Catedrala Armeanã din Bucureºti, o slujbã de pomenire pentru sufletele celor 1.500.000 de armeni uciºi de autoritãþile Imperiului Otoman în timpul Primului Rãzboi Mondial. În aceeaºi zi, la ora 14.00, în Piaþa Roma va a vea loc o manifestare prilejuitã de Ziua Comemorãrii Genocidului sãvârºit împotriva poporului Armean, se aratã într-un comunicat al Uniunii Armenilor din România. Recunoaºterea genocidului împotriva armenilor este consideratã faptã penalã în Turcia. Ankara considerã cã nu mai mult de 500.000 de armeni ºi-au pierdut viaþa in perioada 1915-1918, ca victime colaterale ale tulburãrilor ce au premers cãderii Imperiului Otoman. Beneficiind de o diaspora impresionantã (din totalul de 12 milioane de armeni, circa 8 milioane trãiesc peste hotare), Armenia susþine însã cã au fost uciºi 1,5 milioane de armeni, în cadrul unui genocid programat. În 1915, armata armeanã, ajutatã de Franþa, a iniþiat o revoltã împotriva noi puteri republicane din Turcia, deþinutã de Junii Turci. Folosindu-se de acest pretext, guvernul turc a executat 300 de membri ai elitei armene, iar în anii care au urmat peste un miluion de armeni au murit în timpul masacrelor ºi deportãrilor populaþiei din Anatolia cãtre deserturile Orientului Mijlociu. În 2007, Camera Reprezentanþilor de la Washington a adoptat o rezoluþie care recunoaºte genocidul comis de Turcia otomanã împotriva armenilor, în 1915-1918. Cu un an mai devreme, în Franþa a fost adoptat un text similar, la fel ºi în Suedia. Cutremurul s-a produs însã în ianuarie anul acesta, când Adunarea Naþionalã a Franþei a votat o lege care incrimineazã negarea genocidelor împotriva evreilor ºi armenilor. Turcia a replicat prin retragerea ambasadorului la Paris. “De acum încolo, valorile europene sunt ameninþate. Dacã fiecare parlament va adopta judecãþi asupra istoriei ºi le va aplica, în Europa va începe o nouã perioadã a Inchiziþiei”, a spus Davutoglu, ministrul de Externe de la Ankara. Ankara considerã cã legea care pedpseºte negarea genocidului comis de Imperiul Otoman împotriva armenilor este una oportunistã, preºedintele Nicolas Sarkozy dorind astfel sã-ºi asigure voturile comunitãþii armene din Franþa, care numãrã circa 600.000 de persoane. Ulterior, Consiliul Constituþional al Franþei a declarat ca neconstituþionalã legea care incrimineazã negarea genocidului armean din 1915, a cãrei adoptare a provocat o crizã diplomaticã între Paris ºi Ankara. Consiliul a apreciat cã legea, susþinutã de preºedintele Nicolas Sarkozy, aduce atingere „libertãþii de exprimare ºi de comunicare”. sursa: cotidianul.ro]]>